Mănăstirea Voroneţ – fereastra din inima Bucovinei prin care oricine îl poate vedea pe Dumnezeu

Pe plaiuri bucovinene, încărcate de poveşti şi legende, înconjurată de ziduri înalte şi umbroase, descoperim o perlă a României, Mănăstirea Voroneţ, unul dintre cele mai frumoase locaşuri de cult pictate din Nordul Moldovei, care surprinde prin arhitectură şi prin pictura extraordinară ce a făcut-o celebră în toată lumea. E frumoasă legenda aceasta ţesută din fineţea culorilor „albastru de Voroneţ” ce-ţi mângâie ochii şi îţi hrănesc sufletul! Albastrul unic de pe pereţii ei a ajuns subiect de poveste, istoricii considerând-o a fi cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.

Înconjurată de dealuri şi munţi, lângă râul Humor, într-o localitate de o frumuseţe de poveste, se află Fereastra din inima Bucovinei – Mănăstirea Voroneţ. Am admirat-o cu doi ani în urmă împreună cu soţul Nicolae, prietenii Rozalia Motrici, preşedinta Asociaţiei Culturale „Mircea Motrici” Suceava, şi Gheorghe Piersic, patronul complexului turistic „Casa Elena” din Voroneţ. Acea poveste fermecătoare ne-a însoţit prin periplul frumuseţilor de basm ale Voroneţului, prin acele locuri copleşitoare, încărcate de mit şi istorie. De jur împrejurul acestei bijuterii arhitecturale medievale, desprinse parcă dintr-o lacrimă a cerului, se întinde o alee tăcută ce te îndeamnă să pătrunzi în tainele Sfintei Mănăstiri. N-ai cum rezista acestei tentaţii. Or aici, în acest ţinut de legendă, în sacralitatea divină unde Dumnezeu coboară raiul pe pământ, în liniştea binecuvântată şi mirul tămăduitor al sfintelor icoane, la doar 36 de kilometri de municipiul Suceava şi 4 kilometri de centrul oraşului Gura Humorului, sub paza părintească a bătrânelor Obcini, înveşmântate în verdele pădurii, odihneşte de secole o aşezare mândră, încărcată de poveşti şi legende, Mănăstirea Voroneţ, una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, înălţată într-un timp record: 26 mai – 14 septembrie 1488, în doar trei luni şi trei săptămâni.

În pronaosul bisericii Mănăstirii este înmormântat Daniil, cel dintâi sfetnic şi rugător către Dumnezeu al Voievodului Ştefan, primul preot şi stareţ al bisericii, sihastru şi duhovnic vestit, cel care la Putna, într-o mică chilie săpată în piatră şi, apoi, timp de peste 20 de ani la Voroneţ, a creat o mişcare isihastă fără egal pentru timpul său. Încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare Mănăstirea devine un important centru de credinţă şi cultură din Moldova medievală, iar apariţia aici a monahului Daniil, după o perioadă de sihăstrie şi şedere la Mănăstirea Putna, a dat nu numai un impuls vieţii monahale din acest sfânt locaş, dar a şi impus un nivel de viaţă duhovnicească deosebit de înaltă. Aici, la Mănăstirea Voroneţ, Daniil Sihastrul şi-a petrecut ultimii 26 de ani din viaţă. Pustnicul a murit în 1496 şi a fost îngropat în biserica Mănăstirii. În 1992 a fost canonizat şi a devenit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul.

După anexarea (1775) Moldovei (Bucovinei) de Imperiul Habsburgic, are loc o diminuare treptată a privilegiilor şi drepturilor de care se bucurau odinioară bisericile şi mănăstirile ortodoxe, iar din 1785, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ a rămas să activeze ca biserică parohială până în 1991 şi o mare parte din relicvele mănăstirii au fost transferate la alte mănăstiri. La 14 martie 1991, printr-o decizie semnată de ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Mănăstirea Voroneţ şi-a reluat viaţa monahală după 206 ani, devenind obşte de călugăriţe.

În 1918 Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost declarată monument istoric, iar în 1992 a fost înscrisă de UNESCO în lista sa de Patrimoniu Mondial, ca fiind una dintre cele mai frumoase Biserici Pictate din Moldova.

Vizitând această bijuterie moldovenească ai impresia că păşeşti într-o altă lume, o lume guvernată de linişte, frumuseţe, pace şi binecuvântare. Legenda zidirii Mănăstirii Voroneţ uneşte două figuri dragi sufletului românesc – Ştefan cel Mare şi Daniil Sihastrul. Se spune că voievodul, obosit de atâtea lupte cu turcii, a bătut la uşa sihastrului, care ducea o viaţă închinată lui Dumnezeu, într-o chilie la Voroneţ. Văzând pierzania din sufletul domnitorului, Daniil l-a povăţuit să nu închine ţara turcilor şi să înalţe acolo, în numele Sfântului Gheorghe Purtătorul de Biruinţă, o biserică. Astfel, Voievodul a înălţat la Voroneţ o mândră biserică cu hramul „Sfântul Gheorghe”, supranumită „Capela Sixtină a Estului” datorită frescei de pe faţada de vest care ilustrează „Judecata de Apoi” – o adevărată Biblie în imagini, Biserica fiind celebră pentru „albastrul de Voroneţ” (culoarea de fond a picturilor exterioare), care nu a mai putut fi reprodus, fiind astfel unic în lume.

„Albastrul de Voroneţ”

Impresionează această poveste a picturii exterioare – „albastrul de Voroneţ”! Ai impresia că cerul s-a pogorât peste zidurile mănăstirii. Legenda spune că pictura exterioară a Voroneţului este o rugăciune pentru înfrângerea cotropitorilor şi salvarea Ţării Moldovei. Turcii şi tătarii sunt înfăţişaţi drept păcătoşii din marea compoziţie „Judecata de apoi”. Înnobilate de albastrul cerului, frescele redau viaţa moldovenilor harnici şi iubitori de glie.

Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, fiind realizată în 1496, iar pictura exterioară a fost realizată în perioada lui Petru Rareş. Călugării anonimii care au pictat pereţii exteriori au realizat o adevărată operă de artă. Astfel, peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu sau genealogia lui Iisus Hristos, şi filosofi antici, portrete considerate capodopere, precum şi multe alte scene biblice. Pe cât a mai rămas din peretele nordic nespălat de ploi, Eva toarce lână, Adam ară cu plugul de lemn tras de boi, iar Abel are înfăţişarea unui cioban. Pe peretele pridvorului din vest este pictată Judecata de Apoi, pictură care a dus la denumirea de „Capela Sixtină a Estului”. Unicitatea acestei picturi este că artistul a introdus în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaje locale, ştergare, straie populare, toate aceste elemente având rolul de a-i face pe localnici să rezoneze mai îndeaproape cu mesajul biblic. Pictura include şi cele 12 semne zodiacale, în imediata apropiere a Mântuitorului. Printre picturile de interior atrag atenţia, mai ales, „Cina cea de Taină”, „Împărtăşirea Apostolilor”, „Spălarea picioarelor” (în altar), Ciclul patimilor şi tabloul votiv al domnitorului Ştefan cel Mare (în naos). În interior, naosul şi altarul păstrează ansamblul iconografic din vremea lui Ştefan cel Mare, iar jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea. Viaţa ţăranului reprezintă şi buciumele din care cântă îngerii, căruţa cu care urcă Sfântul Ilie la cer, costumele autohtone, horele în care sunt prinse unele personaje din Parabola Fiului risipitor sau obiectele de mobilier, specifice satelor din Moldova.

Un cadru de legendă creează nu doar bogăţia picturii, ci şi mirosul de tămâie împletit cu cel de busuioc, lumina suavă ce cade parcă din raze sfinte pe pereţii sacrului locaş şi gândul că aici, cu sute de ani în urmă, se închina şi se ruga Marele Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

După o zi minunată, în care am admirat frumuseţile şi am încercat să pătrund în tainele Mănăstirii Voroneţ, ce pot să spun? Pot să spun că Mănăstirea Voroneţ e Fereastra din inima Bucovinei prin care oricine îl poate vedea pe Dumnezeu, după cum constată Gheorghe Vicol în „Fereastra Bucovinei”: „La început, cică cerul era alb/şi aşa avea să fie până într-o zi/când Ştefan cel Mare/şi-a chemat zugravii/şi le-a dat poruncă/să-l vopsească albastru./Şi-au vopsit meşterii cerul,/iar când au sfârşit/Ştefan le-a poruncit să taie/şi o fereastră în cer;/şi meşterii au tăiat o fereastră/prin care oricine îl putea vedea pe/ Dumnezeu;/ şi fereastra asta au numit-o/ Mănăstirea Voroneţ”.

FELICIA NICHITA-TOMA, „Zorile Bucovinei”, Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: