Prof. Petru Bejinariu a plecat dintre noi

Profesorul Petru Bejinariu, reputat membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, a plecat dintre noi, lăsând un gol în spaţiul nostru cultural.

Petru Bejinariu s-a născut la 19 iunie 1932, în Ciomârtan, comuna Zamostea, judeţul Suceava.

A absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni (1953), Institutul Pedagogic Iaşi (1953-1955), Facultatea de Biologie-Geografie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1957-1960). A fost profesor la Colegiul Tehnic Rădăuţi (1968-1978) şi la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hur-muzachi” (1976-1996).

A fost cercetător ştiinţific asociat la Institutul „Bucovina” al Academiei Române (1992-2004). A fost rectorul Universităţii Populare din cadrul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. A semnat în Analele Bucovinei, Revista de Pedagogie, în Tribuna învăţământului, Codrul Cosminului, Plai românesc, Crai nou, Monitorul de Suceava, Moldova literară. Se numără printre cetăţenii de onoare ai municipiului Rădăuţi.

Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 29 mai, ora 13.

***

„Oraşul Rădăuţi înseamnă locul în care mi-am realizat cariera didactică, familia şi aspiraţiile de viaţă, dar mai cu seamă înseamnă cel mai important oraş din Bucovina, după oraşul Cernăuţi, azi în Ucraina” spunea cândva prof. Petru Bejinariu.

„Câte nu vrea omul să realizeze în viaţa lui?” afirma profesorul Petru Bejinariu, cetăţean de onoare al municipiului Rădăuţi. El îşi mai amintea: „În timpul studenţiei, am fost solicitat de profesorul univ. dr. Filimon Cârdei să lucrez cu domnia sa la colectarea, ordonarea şi clasificarea unor specii de insecte, şi anume libelulele. Mai multe veri la rând am recoltat de pe malul râului Siret astfel de insecte, pe care le-am ordonat în insectare şi le-am dus la Laboratorul de biologie de la Universitatea «Al.I. Cuza» Iaşi. La absolvire, domnul profesor m-a solicitat să devin asistentul domniei sale şi am acceptat, fiind o pasiune a mea, dar şi o onoare. După câţiva ani, Facultatea de Biologie a Universităţii ieşene s-a adresat cu solicitarea de transfer la Sfatul Popular al Raionului Rădăuţi (atunci lucram la Secţia Raională de Învăţământ), dar Secţia de Cadre a răspuns că autorităţile raionale nu-s de acord cu transferul, fără să-mi comunice despre această solicitare. Abia mult mai târziu am aflat, dar un alt coleg era deja asistentul profesorului Filimon Cârdei. Aşa se face că neşansa a fost transformată în şansă.”

 De-a lungul vremii, prof. Petru Bejinariu, rămas la Rădăuţi, a avut o activitate culturală deosebită. Decizia de a i se conferi titlul „cetăţean de onoare” a avut la bază aspecte cunoscute din activitatea profesională, culturală şi politică, activitate eşalonată pe o perioadă îndelungată în municipiul Rădăuţi şi, în general, în judeţul Suceava. Profesor şi director la Colegiul Tehnic Rădăuţi (în perioada 1968-1982), profesor şi director la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” (în perioada 1982 – 1997), inspector şcolar şi şef al Secţiei Raionale de Învăţământ Rădăuţi – au fost responsabilităţi în care a conlucrat cu elevii şi părinţii acestora, cu toţi profesorii şi cu personalul auxiliar şi nedidactic, cu autorităţile administraţiei publice locale. În viaţa culturală a avut mai multe responsabilităţi, între care distinctă şi de valoare a fost conducerea cursurilor de vară ale Universităţii Populare „Ion Nistor”, în cele 22 de ediţii, adică timp de 22 de ani. (Cursurile de vară sunt organizate în ediţii anuale, în şapte zile consecutive, pe secţiuni şi cu forme de activitate specifice: prelegeri, conferinţe, comunicări, lansări de carte sau reviste, excursii de documentare, aplicaţii). La fiecare secţiune au participat 4-5 personalităţi: membri ai Academiei Române şi cercetători de la Institutul „Bucovina” Rădăuţi, profesori universitari de la Iaşi, Bucureşti, Suceava, Cernăuţi, Timişoara, Bălţi, Chişinău, profesori de la licee şi şcoli gimnaziale, alţi oameni de cultură de la alte instituţii. Fiind beneficiarul unei astfel de colaborări, prof. Petru Bejinariu a putut duce la bun sfârşit o nouă lucrare.

Este vorba despre o lucrare de memorialistică apărută la Editura „Septentrion”, intitulată “Ştiinţă şi educaţie”. “De data aceasta, autorul, cu experienţă într-ale scrisului, ne oferă o carte în care prezintă membrii Academiei Române cu obârşia în Bucovina cu dorinţa păstrării identităţii acestei provincii istorice.” scria acad. Dimitrie Vatamaniuc în cuvântul înainte. “Alături de datele şi informaţiile privind oamenii de ştiinţă şi cultură confirmaţi la cel mai înalt nivel, cei 39 de membri ai Academiei sunt prezentaţi şi în alte împrejurări decât cele ce privesc datele biografice. În paginile cărţii sunt aduse studii şi articole ale autorului publicate în ziare şi reviste sau susţinute în comunicări la Cursurile de vară ale Universităţii Populare «Ion Nistor», pe care le-a condus timp de 22 de ani. Ceea ce este interesant pentru orice cititor sunt amintirile cu şi despre membrii Academiei veniţi la Rădăuţi, Suceava sau Cernăuţi. Oamenii de ştiinţă şi cultură au răspuns invitaţiei de a participa la cursurile de vară, dar şi la alte manifestări cultural-ştiinţifice, integral, prin efort financiar propriu. Cu cea mai mare frecvenţă, la astfel de activităţi, au participat academicienii: Vladimir Trebici, Radu Grigorovici, Liviu Ionesi, Alexandrina Cernov, Vasile Tărâţeanu, Gheorghe Platon şi, evident, autorul rândurilor de faţă. Şi tot originală este iniţiativa de a aşeza în carte un capitol intitulat «Mărturiile recunoştinţei», în care sunt redate statuile şi busturile înălţate în diferite localităţi din Bucovina, nume de străzi şi instituţii cu numele membrilor Academiei Române, titlul de cetăţean de onoare atribuit acestor oameni de ştiinţă sau studii monografice publicate până în prezent”, considera acad. Dimitrie Vatamaniuc, cu referire la lucrarea lui Petru Bejinariu.

Prof. Petru Bejinariu a fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în judeţul Suceava pe listele PDSR. Despre această perioadă, îşi amintea: “O parte din concetăţeni şi respectiv din consilieri cunosc şi aspecte din activitatea mea de parlamentar: 173 amendamente proprii, susţinerea sau combaterea altor amendamente în comisia de specialitate, în Camera Deputaţilor şi în Parlamentul României; 15 iniţiative legislative; 73 de declaraţii politice; 151 de întrebări şi interpelări adresate primului ministru, miniştrilor şi instituţiilor centrale ale statului etc. În calitate de deputat de Suceava, am iniţiat şi sprijinit activităţi culturale la care participau deputaţi şi personalul tehnic din Camera Deputaţilor interesaţi de istorie şi cultură, mai cu seamă de istoria şi cultura Bucovinei. Aceste activităţi constau în introducerea unor teme de cultură în declaraţiile politice cuprinse în programul fiecărei zile de marţi dimineaţa, lansări de carte sau de reviste, întâlniri cu personalităţi din domeniul culturii etc. Bunăoară, în declaraţiile mele politice am prezentat teme precum: «Un mare cărturar patriot – Eudoxiu Hurmuzachi», «Ion Nistor – istoricul ideii şi unităţii naţionale», «Folcloristul Simion Florea Marian», «Bucovina care ne doare – trei argumente şi o concluzie», «Academicianul Radu Grigorovici» ş.a. Şi deputaţii, şi reprezentanţii presei au apreciat acest demers, despre care s-a scris şi în diverse publicaţii. Cuvinte de apreciere a avut şi Ion Raţiu. La fiecare apariţie a ziarului fondat de domnia sa, «Cotidianul», îmi aducea câte un exemplar dimineaţa în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor şi atunci când nu mă găsea cu privirea întreba: «Unde-i bucovineanul?». Ulterior, la Camera Deputaţilor s-a înfiinţat şi Clubul Ion Raţiu, unde am participat la diverse manifestări culturale.” (Consemnează MĂLINA ANIOAEI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: