Buchiseli. Locuţiuni „alterate”

În cazurile vizate prin titlu nu este afectată (ca fond semantic transmis) comunicarea; nici nu se schimbă statutul morfologic al construcţiilor cu pricina. De fapt, în structura lor, se înlocuieşte ori lipseşte prepoziţia potrivită.

Este vorba de câteva locuţiuni prepoziţionale de formaţie neologică, promovate mai larg în stilul administrativ sau ştiinţific, de unde au pătruns şi s-au extins în presă, fiind „adoptate” şi de vorbitori în exprimări colocviale: în raport cu, în funcţie de, ca / drept urmare. Este uşor de observat că primele două se află într-o relaţie de sinonimie (având cam acelaşi înţeles ca şi pe baza, care însă rămâne în afara interesului acestui episod), iar a treia îngăduie două variante, ambele corecte, prin utilizarea unor prepoziţii componente diferite – ca, respectiv drept. Le vom aborda pe rând…

  • Gruparea locuţională în raport cu este adesea „alterată”, în locul lui cu fiind preferată prepoziţia de. Iată câteva citate care ilustrează „cazul”: „dar suma e mică în raport de evaziunea pe care o fac alţii.” (capital.ro, 20 iulie 2020); „Curtea se pronunţă numai în raport de textele constituţionale”(ccr.ro, 6 ianuarie 2021); „în raport de volumul mare de activitate al instanţelor” (agerpres.ro, 29 ianuarie 2021); „în raport de nevoile identificate de spitale.” (gov.ro, 18 aprilie 2020). Este posibil ca tendinţa de înlocuire a prepoziţiei să fie cauzată nu doar de dificultatea perceperii unei diferenţe între cele două formulări, ci şi de frecvenţa relativ mare a secvenţei corecte în raport de atunci când aceasta identifică o relaţie (chiar şi un regim gramatical): se află în raport de coordonare / subordonare / determinare etc.; în raport de egalitate. Uneori, probabil, cu este înlocuit prin de pentru evitarea unei (uşoare) cacofonii („obiect al unei ciudate obsesii naţionale”, cum o numeşte o reputată lingvistă): „cheltuielile (…) în raport de care s-au reţinut abaterile” (mediafax.ro, 11 august 2020); „în raport de contextul…” (antena3.ro, 11 ianuarie 2021).
  • în funcţie de. „aceste valenţe au ramificaţii şi înmuguriri infinite [ ] funcţie de utilizator” (romanialiterara.com, nr.15/2020; „ [ ] Funcţie de situaţia personală a fiecăruia, se deosebesc mai multe tipuri de Permise de şedere” (bmeia.gv.at, 26 februarie 2020). Marcată în citate prin paranteze drepte, absenţa prepoziţiei în reprezintă, ca variantă nerecomandabilă, tot o „alterare” a unei locuţiuni. În absenţa unor argumente de specialist, e riscant de susţinut că limbajul matematic ar avea vreo influenţă în pre-scurtarea acesteia. Este posibil să conteze senzaţia vorbitorului sau autorului de texte că varianta abreviată ar conferi comunicării mai multă solemnitate, ca şi în cazul următoarei locuţiuni.
  • ca / drept urmare. Într-o dispută iscată între Biroul Electoral Central şi STS, acesta din urmă îşi începe un răspuns prin „Urmare a adresei dumneavoastră…”, ceea ce determină responsabilii site-ului scientia.ro să se întrebe (spre instruirea celor interesaţi): „Cum e corect: «Urmare adresei», «Urmare a adresei» ori «Ca urmare a adresei»?” (19 octombrie 2019). Opţiunea recomandată este, fireşte, cea de a treia. De care nu prea se ţine seama, în special în texte juridice sau alte documente oficiale, care preferă varianta fără ca sau drept şi, uneori, fără marca genitivului – a, fiindcă emitenţilor li se pare că, în acest fel, sporeşte gradul solemnităţii (cuvenite autorităţii manifestate): „Urmare comunicatului din data…” (diicot.ro, 15 ianuarie 2021; comunicat de presă); „Lista persoanelor cărora li se atribuie titlul de doctor (…), urmare a validării tezei de doctorat…” (de 9 ori pentru 9 liste, într-un document al Universităţii Naţionale de Apărare; unap.ro, 26 ianuarie 2021); „Urmare a izbucnirii epidemiei, am solicitat…” (republica.ro, 9 mai 2020). De cele mai multe ori, nesocotirea recomandării pe care o propun lingviştii în cazul acestei locuţiuni se întâlneşte la început de frază, în continuare apărând un verb (sau un substantiv provenit din infinitiv) care arată ce se întâmplă ca urmare a unui fapt, unei decizii etc. Drept care să precizăm, în final, că, în unele contexte, urmare a este o construcţie corectă (suficientă): „Ele au fost întotdeauna urmare a constatărilor şi nu a logicii” (evz.ro, 30 ianuarie 2021; aici nu avem o locuţiune prepoziţională, ci substantivul urmare); iar într-o frază precum „Succesul echipei, urmare a pregătirii asidue, a bucurat…”, cuvântul subliniat e tot substantiv, component al unei apoziţii.

I.NEDELEA 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: