Clubul SF&F

Reîncărţuirea sau paşii spre reviste tipărite 

Lipsa unui loc de publicare a fost o provocare pentru mulţi dintre scriitori, şi cu atât mai gravă pentru cei care scriau o literatură de nişă, precum ficţiune speculativă (literatură de anticipaţie sau science-fiction, denumiri care au intrat în mentalul colectiv). Înainte de evenimentele din 1989, pentru scriitorii care abordau acest gen exista Colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice”(CPSF – primul număr a apărut pe 1 octombrie 1955) şi eventuale suplimente şi fanzine răspândite prin ţară sau antologii tematice. Publicarea în CPSF-ul reprezenta, pentru colectivul sefeist, alături de almanahul omonim, culmea realizării de scriitor aplecat asupra genului de anticipaţie, cum era denumit în epoca comunistă.

Revoluţia din 1989 a adus o liberalizare a publicării, au apărut peste noapte, datorită dispariţiei ochiului atotvăzător al cenzurii comuniste, edituri, reviste, cărţi care potoleau foamea de literatură ştiinţifico-fantastică pentru fani, dar şi canale de exprimare pentru autori. Unele dintre aceste entităţi au dispărut la fel de repede precum au apărut, altele şi-au croit drum în mentalul colectiv şi aprecierea unanimă ( „Jurnalul SF” fiind un exemplu clasic).

În rândurile următoare, voi face o prezentare a câtorva reviste în format tipărit, pe care le consider importante pentru istoria fandomului românesc, a căror apariţie, cronologic, a fost după 1989.

„Jurnalul SF”  a fost un săptămânal science-fiction editat în România de către grupul de presă Intact Media Group între anii 1992-1996. Directorul revistei a fost Dan Diaconescu, redactor-şef Adrian Bănuţă, redactori Ionuţ Bănuţă, George Ceauşu, Cristian Ionescu, Nicolae C. Ariton, Mihai Dan Pavelescu, Petrică Sîrbu, Dan Popescu, Marian Irimia, Cătălin Teniţă, Remus Cernea. Formatul revistei era 31×23 cm, avea 16 pagini, grafica şi coperţile erau în 3 culori.  Revista cuprindea informaţii despre fandom, editoriale,  cronici de carte, eseuri, prezentare de cenacluri, poşta redacţiei, proză autohtonă, traduceri, romane serializate etc. A fost, probabil, singurul săptămânal SF din lume. Revista a fost răsplătită cu numeroase premii la nivel naţional şi european.

„Helion”  este o revistă editată de Cenaclul Helion din Timişoara (cenaclu fondat de Marcel Luca, Lucian Ionică, Silviu Genescu, Duşan Baiszki, Cornel Secu şi Zoltan Barra în 1980, la Casa Tineretului din Timişoara). Primul număr a apărut pe 25 martie 1981. Cu mici întreruperi, revista este tipărită şi în perioada asta (două – trei numere pe an), varianta online a revistei este mai constantă (cu apariţie lunară).

„Sci-Fi Magazin” a fost o revistă de literatură ştiinţifico-fantastică editată de scriitorul sucevean (prin naştere), botoşănean (prin domiciliu) George Lazăr. Au fost tipărite doisprezece numere între octombrie 2007 şi septembrie 2008. Povestirile care nu au apărut în revistă au fost adunate într-un volum, „Almanah Sci-Fi Magazin” în 2009.

„Colecţia Science Fiction” – CSF este cel mai nou produs editorial din această nişă literară, cu apariţie regulată, care poate fi achiziţionat de cititori, destinat exclusiv autorilor care abordează ficţiunea speculativă de limbă română. Revista este editată de către Constantin Pavel (directorul editurii Pavcon din Bucureşti), avându-l ca redactor-şef pe Aurel Cărăşel. Elementul de noutate al acestei reviste, în afară de faptul că se adresează exclusiv autorilor de limbă română, este conceptul de „reîncărunţire” adresat tinerei generaţii  sau a încercării de a forma gustul pentru lectura prozei SF în rândul tineretului. Astfel, se pot cumpăra cupoane la jumătatea preţului revistei, diferenţa fiind acoperită de editură, şi numerele aflate în curs ajung la tineri aflaţi în situaţii dificile social.

După cum spunea fizicianul Cristian Presură „Era vremea când «omul de ştiinţă» era un model, când copiii citeau cărţi de SF şi visau să ajungă ingineri de rachete spaţiale. Programele de vaccinare în masă erau văzute ca o nouă minune a ştiinţei, speranţa de viaţă creştea vizibil şi robotizarea fabricilor din Japonia era un exemplu pentru restul lumii. Vremuri când ştiinţa era recunoscută ca motor al dezvoltării, iar progresul ştiinţific nu era un cuvânt cu conotaţii negative”.

Şi SF-ul/ficţiunea speculativă/literatura  ştiinţifico-fantastică este motorul care insuflă dorinţa de a cunoaşte, imagina şi, mai mult ca sigur, sâmburele tânărului de azi care devine omul de ştiinţă de mâine.

GEORGE SAUCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: