Condoleanţe târzii

Ionică Andronic, Cezara şi soţul ei (tuia în spate)

Articolul publicat în „Crai nou” din 28 aprilie 2021 relatează despre un arbore tuia de 100 de ani, care ameninţă o locuinţă din Ilişeşti.

Acest articol mi-a trezit amintiri despre fapte care, cred eu, mulţi din Ilişeşti nu le ştiu.

O să dau câteva aspecte din trecut, din noianul de date care ar putea umple multe pagini:

În 13 septembrie a.c., mi s-a comunicat telefonic: a murit mama! Anunţul a fost făcut de către fiica ei şi singurul urmaş al Zinei Dărăbuţă din Ilişeşti, respectiv Cezara, acum pensionară (fostă directoare a fabricii de covoare Siret).

Arborele tuia din articolul menţionat se afla la o distanţă de 3 m de casa decedatei. Titlul prezentului articol reprezintă condoleanţe târzii din partea mea.

Decesul Zinei marchează trecerea în lumea umbrelor a ultimului din cei 48 de verişori (paterni) pe care îi aveam în al 4-lea deceniu al secolului trecut. La vremea respectivă, Ilişeştiul era locuit de români şi nemţi (colonizaţi anterior), apreciaţi de cei din satele vecine pentru hărnicia lor, mergând zicala „harnici, cu rezultate bune, ca la Ilişeşti”.

Bunicul Zinei, care fusese ales vornic în mai multe legislaturi, a fost ucis pentru severitatea lui, dar nu ca rezultat al unui conflict între naţionalităţi, cei care comentau aveau argumentul: din cei patru ucigaşi trei erau români şi unul neamţ. Fiul celui ucis, Geront, tatăl Zinei, fusese ales vornic  în mai multe legislaturi, în 1947 fiind înlăturat şi declarat chiabur, pentru că n-a vrut să se înscrie în colectiv.

Revenind la articolul cu bătrânul arbore tuia, cred că sădirea lui la Ilişeşti a făcut-o fratele lui Geronte (unchiaşul Zinei), Filaret, preşedinte al Societăţii „Dacia” din Cernăuţi, care în 1906 a organizat marea vizită a bucovinenilor la expoziţia de la Bucureşti. Amănunte despre această excursie  sunt consemnate în publicaţia „Bucovina – file de istorie”, scrisă de Ioan Cocuz, care prezintă date despre participarea bucovinenilor la expoziţia de la Bucureşti, închinată regelui Carol I la 40 de ani de domnie, 25 de ani de la proclamarea României ca regat şi 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.

Acest Filaret Doboş  probabil a adus de la Cernăuţi copacii aceia şi i-a plantat la Ilişeşti, la casa părintească, gospodărie care a devenit model pentru întreaga ţară. Mari demnitari ai ţării au vizitat această gospodărie, model de gospodărie ţărănească. Precizez că Filaret Doboş, preşedintele Asociaţiei Studenţeşti „Dacia” din Cernăuţi, a reuşit să mobilizeze 2.000 de ţărani, câte 3-4 din fiecare localitate din Bucovina, pe care i-a adus la Iţcani, i-a trecut graniţa la Burdujeni şi în două garnituri de tren au plecat la Bucureşti, la marea expoziţie, unde au stat 3 zile pe cheltuiala organizatorilor, apoi au mers la Constanţa să vadă marea, apoi la Iaşi, Paşcani şi Burdujeni. La despărţire le-a spus: „mergeţi şi spuneţi cum trăiesc şi muncesc românii, ţara-i şi a voastră!”

Geronte, tatăl Zinei, a fost un model de gospodar, harnic, priceput şi corect în toate, fapt pentru care s-a considerat că dacă în 1947 se va înscrie la colectiv vor urma şi ceilalţi cetăţeni ai Ilişeştiului.

Copiii lui, care au avut de suferit mult din cauza lui, au venit şi l-au sfătuit că dacă dă pământul la stat nu mai are probleme, scapă de chiaburie, răspunsul categoric al tatălui a fost: „ce soldat lasă arma din mână până nu-i omorât?”

Nu a făcut gestul acesta şi copiii lui au avut de suferit în continuare.

În 1941, populaţia germană din Ilişeşti s-a dus în Germania, lăsând casele şi ogoarele goale. Conducerea de atunci a găsit soluţia să aducă populaţia română din Cadrilater, luat de bulgari. Această populaţie adusă în gospodăriile nemţilor plecaţi, pe la 9-10 dimineaţa, când se trezeau, stăteau pe marginea şanţului şi mâncau seminţe. Din acestă cauză CAP-ul Ilişeşti era fără rezultate, cu lucrările agricole întârziate şi au fost obligaţi cei din zona necooperativizată să meargă cu căruţele la Ilişeşti să are şi să semene ogoarele. Şi de atunci a rămas vorba: „să mă înscriu în CAP să păţesc ca la Ilişeşti?”

Ec. IONICĂ ANDRONIC

Prof. NICULAI STRUGARIU 

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: