Cărţile Voroneţului

La vernisajul expoziţiei Mănăstirea Voroneţ: 530 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere organizată de Biblioteca Academiei Române, actuala stareţă, Stavrofora dr. Gabriela Platon, amintea că „Măicuţa noastră Stareţă, întâia Stareţă a Voroneţului (n.a. stavrofora Irina Pântescu), în cei 30 de activitate s-a preocupat nu numai de reînvierea Mănăstirii şi de lucrările de restaurare, ci, exact în spiritul Voroneţului, unde s-au editat cărţi, s-au scris manuscrise, s-a îngrijit să facă în aşa fel încât obştea nouă a Voroneţului să rodească şi în acest domeniu”.

Mărturie stă faptul că, la trei decenii de la reînfiinţare, cărţile Voroneţului numără 16 titluri, dar dacă adăugăm traducerile şi reeditările obţinem, la moment aniversar… 30 ! Această dătătoare de seamă performanţă se datorează în principal monahiilor ghid Elena Simionovici şi Gabriela Platon. Cele două autoare au urmat drumuri diferite şi aici este, din nou, meritul Măicuţei de a le fi stabilit ascultări pe măsura talantului fiecăreia şi, apoi, de a le fi fost alături în ceasurile de muncă, de frământare creatoare ori îndoială, dar şi la bucuria lansărilor.

 După „o comuniune de 20 de ani între o călugăriţă şi o profesoară, timp în care călugăriţa a insuflat cu tact şi delicateţe nădejdea că lumina este aproape şi că depinde de noi s-o aflăm şi s-o primim” (mărturie din Pelerin în căutarea luminii, 2001), odată cu redeschiderea Mănăstirii Voroneţ, călugăriţa a devenit Stareţă, iar profesoara s-a alăturat obştii ca monahie ghid.

Acum un sfert de veac, sub semnătura monahiei Elena Simionovici apărea prima carte, Sfânta Mănăstire Voroneţ. Vatră de istorie românească şi de spiritualitate ortodoxă (1996), urmată de două ediţii „revizuite şi adăugite” (1997 şi 2001) şi de cinci traduceri (franceză, germană, italiană, engleză şi spaniolă) în perioada 1998-2012. Puţine cărţi au o astfel de istorie ! „Este prima dată când despre Voroneţ scrie intra muros un ghid învăţat şi inspirat care nu descrie, ci interpretează sensurile biblice şi parabiblice ale desfăşuratelor picturi murale ale Voroneţului […]. Cartea despre care vorbim emană lumină, aceeaşi lumină albastră, pură, ca cea care înconjoară spaţiul Voroneţului, chemător spre credinţă şi împăcare” (Elena Sorohan, rev. „Dacia literară”, 1997).

Seria „cărţilor albastre” este apoi completată cu Sfânta Mănăstire Voroneţ. Icoane (2004, reed.2017) şi Sfânta Mănăstire Voroneţ. Icoane ale altarului (2007, reed.2018). „Cu o modestie specifică lumii monahale, autoarea prezintă şi comentează picturile care au făcut celebră Mănăstirea Voroneţ. Deşi foloseşte un limbaj de multă vreme ritualizat, ea reuşeşte să nu fie convenţională. Datorită talentului literar, ca şi unei competenţe remarcabile în descifrarea sensului înalt al artei, textul ei impune respect şi produce reverii” (Alex ‘tefănescu, rev. „România literară”, 2005).

Prezentând comorile sfintei mănăstiri, cu fiecare carte, monahia Elena a crescut ea însăşi odată cu ascultătorii şi cititorii săi. Preocupare de căpătâi îi este căutarea luminii; alături îi sunt cărţile, muzica şi călătoriile, dar mai ales, oamenii. Datorită asumării unui luminos, autentic şi profund destin monahal, totul capătă coerenţă şi un dinamism irezistibil: Pelerin în căutarea luminii (2001, reed. în 2005), Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneţ (2010, reed. în 2011), Mănunchi de gânduri (2010, reed.2014), Bucuriile călătoriilor de suflet (2017), Lumină şi Frumuseţe (2019) şi Sfânta Mănăstire Voroneţ. Trei decenii de la reînfiinţare (2021). Toate aceste cărţi sunt, în fapt, autentice „jurnale ale unor călătorii de suflet”: „Citite ca reportaje, însemnări de călătorie, crâmpeie de jurnal, eseuri, […] ne dovedesc frumuseţea lăuntrică şi lumina înduhovnicită, încât osteneala merită răsplătită cu asupra de măsură (Mioara Gafencu, „Crai nou”, 2020).

Mireasmă de albastru (2008, reed.2019) se înscrie firesc pe acest continuum: drumurile autoarei sunt acum drumuri prin memorie surprinzând frânturi din viaţa mamei sale, Maria. „Binecuvântată iniţiativa să aprinzi în paginile unei cărţi, o luminiţă pentru Mama” (Margareta Kamla), dar „Mireasmă de albastru este totodată un elogiu adus poveştii şi povestirii drept una din cele mai mari bucurii omeneşti, copila care le ascultă şi monahia care le scrie o trăiesc cu aceeaşi intensitate” (Doina Cernica, „Crai nou”, 2009).

 După fiecare nouă carte, în ziare şi reviste, pe toate cele trei nivele (local, naţional şi internaţional), sub semnături de marcă, sunt relevate diferite perspective de lectură. Nu numai în lumea teologică şi monahală, ci şi în cea literară este primită şi privită peste tot cu respect şi admiraţie. Monahia Elena Simionovici este multiplu laureată a Fundaţiei Culturale a Bucovinei, a primit Premiul Eminescu – Diploma de Onoare şi Medalia „Teiul de Aur” a Editurii „Geea” din Botoşani, Diploma şi Medalia „Meritul Bucovinei” (2018) şi Marele Premiu „Bucovina”(2019). Din 2019, este membră a Uniunii Scriitorilor din România, după ce, din 2005, era membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi din 2018, preşedinte de onoare al acestei societăţi.

Monahia Gabriela Platon face parte din generaţia de cercetători care se naşte din lumea monahală.

În toamna anului 1982, imediat după absolvirea liceului, „fuge” la Mănăstirea Moldoviţa. Timp de 9 ani, la Moldoviţa şi-a urmat cu credinţă vocaţia. Din aprilie 1991 o găsim la Voroneţ alături de stavrofora Irina Pântescu, prima stareţă a reînviatei Mănăstiri. După mai bine de un sfert de veac de împreună – creştere alături de Măicuţa şi obştea Mănăstirii, este stavroforă şi stareţă a sfântului lăcaş.

După venirea la Voroneţ, monahia Gabriela se înscrie într-un ambiţios program de formare intelectuală menit să-i asigure competenţele necesare unui studiu sincretic al autenticei teologii iconografice şi simbolice cuprinse în această carte de piatră, cu slove în imagini – Biserica Sfintei Mănăstiri Voroneţ.

Studiilor de licenţă la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie, Specializarea Teologie Ortodoxă-Litere le urmează studii de licenţă şi masterat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Istorie şi Geografie, Specializarea Istorie-Filosofie şi Şcoala doctorală a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Teologie Ortodoxă. Prin aceste studii şi-a însuşit o solidă cultură teologică, istorică şi filosofică, precum şi instrumentarul de lucru necesar pentru a se lansa, cu autoritate, în activitatea de cercetare.

„Maica Gabriela este, parcă, hărăzită de Dumnezeu, să zugrăvească în cuvinte, profund, divers şi meşteşugit, ceea ce iconarul, ştiut, sau neştiut, a aşezat tainic în culori. Dacă cineva ar dori să se convingă de acest fapt poate scormoni puţin prin mulţimea studiilor şi articolelor pe care Maica Gabriela le-a scris de-a lungul vremii” (pr.prof.univ.dr. Viorel Sava, 2019) – studii şi articole care ar merita reunite într-un volum.

A semnat studiul introductiv, notele şi referinţele albumului Voroneţ (Thausib, Sibiu, 2007), a coordonat volumul Sfânta Mănăstire Voroneţ. 520 de ani: 25 mai-14 septembrie 2008 (Muşatinii, Suceava, 2009), a îngrijit volumele In honorem. Sfânta Mănăstire Voroneţ: un sfert de veac de la reînfiinţare (Doxologia, Iaşi, 2016) şi Poeziile Măicuţei, (Muşatinii, 2019).

Albumul Voroneţ este „o carte a Voroneţului, un Voroneţ de hârtie pe măsura Voroneţului. Ce bucurie să-l avem !” (Doina Cernica, 2016).

Sfânta Mănăstire Voroneţ, 520 de ani este rezultatul unei manifestări sincretice organizate lunar în perioada 25 mai -14 septembrie 2008. „Volumul de faţă poate fi considerat şi o monografie temeinică a mănăstirii Voroneţ. Excelent tipărită, bogat ilustrată, cartea aceasta poate sta cu cinste pe raftul principal al oricărei biblioteci de suflet românesc” (M.N. Rusu, New York, rev. Lumină lină, 2010).

În multe privinţe chiar „Cartea Voroneţului”, volumul Sfânta Mănăstire Voroneţ. Un sfert de veac de la reînfiinţare a avut în monahia dr. Gabriela Platon un coordonator competent. În acord cu semnificaţia şi deosebitul său conţinut, primul capitol (“Amintiri şi gânduri”) are o emoţionantă greutate sufletească – un buchet de sentimente, în timp ce, în celelalte două („Studii şi articole” şi “Restituiri”) domină caracterul documentar şi ştiinţific (Doina Cernica, „Glasul Bucovinei”, 2016).

Acum doi ani, în Duminica Floriilor, în prezenţa vrednicului de pomenire, ÎPS Pimen, la Mănăstirea Voroneţ a fost lansat volumul Poeziile Măicuţei – recitate de Stavrofora Irina Pântescu, întâia Stareţă a Sfintei Mănăstiri Voroneţ. Poeziile Măicuţei sunt transcrieri după înregistrări audio din fonoteca Mănăstirii Voroneţ: înţelepciune, metaforă, înţelesuri adânci, idei profunde, lumină, umor.

În prima carte de autor a Maicii Stareţe dr. Gabriela Platon, De la mărturia vechilor greci la mărturisirea patristică. Temele iconografice „Sfinţii Părinţi” şi „Înţelepţii Antici” în pictura exterioară a Bisericii Sfintei Mănăstiri Voroneţ (Doxologia Iaşi, 2019)titlu sub care este publicată teza de doctorat –aspectului descriptiv legat de pictura exterioară/interioară a bisericilor şi mănăstirilor moldave se adaugă comentariul teologic şi duhovnicesc bazat pe cunoaşterea din interior specifică teologului format în şcoli, dar şi la streaşina bisericii, la privegherile îndelungate şi la nenumăratele Sfinte Liturghii […]. Parcurgând cartea, putem da mărturie despre faptul că avem în faţă un studiu temeinic, realizat după toate rigorile cercetării ştiinţifice, care se oferă cu generozitate, şi în egală măsură, istoricului, artistului, iconarului, teologului, iubitorului de frumos şi căutătorului de pace sfântă şi de viaţă duhovnicească îmbunătăţită” (pr.prof.univ.dr. Viorel Sava, p.20).

În cele trei decenii de la reînfiinţare, toate măicuţele de la Voroneţ „au fost la şcoală”, şi-au ridicat continuu nivelul de pregătire şi ca urmare, din 2016, cu ajutorul bunului Dumnezeu, întreaga obşte este formată din absolvente de studii superioare. Temele lucrărilor de licenţă au vizat în principal Mănăstirea Voroneţ şi au avut, alături de finalitatea academică, o finalitate practică – sintetizarea portofoliului de informaţii necesar pentru desfăşurarea ascultării de ghid al Sfintei Mănăstiri. În acest an aniversar, maica staretă intenţionează să realizeze un volum compendiu care să cuprindă toate aceste lucrări.

În spiritul Voroneţului, sărbătorirea celor trei decenii de la reînfiinţarea Sfintei Mănăstiri înseamnă deopotrivă continuitate a trecutului, concentrare de noi valori prezente, dar şi privire cu nădejde spre viitorime.

 CARMEN CORNELIA BALAN

Foto: Imagini din catalogul expoziţiei deschise la Biblioteca Academiei Române

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: