Buchiseli. Pe sărite

  • Opinie. Pe lângă aprecieri favorabile, în timp, diverse obiecţii, rezerve şi păreri critice au fost exprimate, punctual, de către o seamă de specialişti în legătură cu valoarea ştiinţifică a noii ediţii a gramaticii academice (din 2005). Destul de multe reproşuri au fost formulate şi de un autor sucevean – Lucia Boroş – într-o lucrare postumă prezentată în „Crai nou” la rubrica BOOKiseli. O opinie interesantă, iscusit nuanţată, integrată de criticul literar Răzvan Voncu (romanialiterară.com, nr.6/2021) într-o cronică la cartea unei reputate lingviste, merită a fi adusă în atenţie: „Mihaela Mancaş nu urmează tendinţa la modă din lingvistica românească, şi anume specializarea până dincolo de marginile inteligibilităţii (exemplul strălucit al acestei tendinţe fiind noua Gramatică a Academiei Române: operă de pionierat ştiinţific, admirabilă în sine, dar complet inutilă ca aplicabilitate practică, inclusiv la nivel universitar).”.
  • Acord dubios. „a izbucnit în momentul în care ONG-ul a lui Ghinea şi a partenerului său…” (evz.ro, 11 februarie 2021): Acronimul pentru organizaţie non-guvernamentală (neguvernamentală) trimite, fireşte, la un substantiv feminin, adjectivul care-i succedă având, de asemenea, forma cuvenită aceluiaşi gen. Acesta pare să fie motivul care l-a determinat pe autorul textului să opteze pentru articolul genitival-posesival (cum era numit tradiţional) feminin. Numai că, devenit substantiv comun compus prin abreviere şi primind un afix flexionar compatibil cu masculinul (aici, neutrul singular), situaţia s-a complicat, compusul rezultat cerând o marcă a genitivului (cum se numeşte mai nou) adecvată noului statut (gen). În citat, de fapt, primul a subliniat este inutil (doar creator de eroare), „ONG-ul lui…” find suficient, iar al doilea a ar trebui înlocuit cu al, potrivit nou creatului neutru.
  • Nepotrivita virgulă din…oralitate apare, uneori, şi în scris, ca modalitate de evitare a cacofoniei (pe care, prin vreme, au combătut-o mai degrabă scriitorii şi intelectualii, în general, decât lingviştii). Iat-o, mai întâi, folosită (pronunţată) de un realizator TV… locvace: „Avem o clasă politică, virgulă, care…” (de trei ori la rând; B1TV, 1 martie 2021). Şi un caz în care aceeaşi virgulă, ca semn de punctuaţie, apare în scris: „a recunoscut că [ , ] Coreea de Nord se confruntă cu…”(evz.ro, 14 februarie 2021). În discursuri (la diverse tribune), destul de mulţi vorbitori pronunţă, în secvenţe de genul celei citate, cuvântul virgulă, deşi există şi alte rezolvări (de pildă, pentru exemplul de mai sus, „clasă politică în stare să”). O soluţie la fel de nefericită este cea la care apelează autorul textului din care am extras fraza a doua. Pentru ca virgula să nu despartă (greşit) o regentă de o completivă directă, era la îndemână introducerea unei precizări de genul „în prezent”, „din nou” etc., existând, desigur, şi alte mijloace de evitare a cacofoniei.
  • Plurale. „cazurile de îmbolnăvire cu tulpinele noi.” (evz.ro, 18 februarie 2021). Situaţiile de schimbare a desinenţei de plural în –i a unor feminine nu sunt foarte rare. Ele apar, ca în cazul de faţă, atunci când substantivul / adjectivul feminin respectiv este articulat, e final provocând o asimilare regresivă asupra lui i, care era cerut de plural. Aşadar, corect – tulpinile, ca şi luminile, grădinile, paginile, statisticile, vinile, dragile etc. Fără îndoială, trebuie evitată şi modificarea inversă (prin înlocuirea lui e cu i („fantasticile sume de bani, încasate de cuplul princiar” – românialibera.ro, 10 martie 2021; corect – fantasticele).
    I.NEDELEA
Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: