La Muzeul de Istorie Suceava

Expoziţie de grafică şi pictură semnată Magdalena Rădulescu

Muzeul Naţional al Bucovinei organizează, în perioada 15 aprilie – 31 mai a.c., expoziţia de grafică şi pictură a artistei plastice Magdalena Rădulescu (n. 16 februarie 1902 la Râmnicu Vâlcea – m. 4 martie 1983 la Paris).

Expuse pe simezele sălii care închide cercul Galeriei Permanente a Muzeului de Istorie, cele 54 de lucrări de grafică din colecţia Cătălin Casperschi, împreună cu lucrarea „Portretul criticului Petru Comarnescu”, din pinacoteca Muzeului Naţional al Bucovinei, se prezintă publicului sucevean sub titlul „Revelaţie”.

Vernisajul expoziţiei va avea loc astăzi, la ora 13, în foaierul Muzeului de Istorie. Accesul la eveniment se va face în limita locurilor disponibile, pentru a fi respectate normele de siguranţă şi distanţare fizică.

Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de organizatori, Magdalena Rădulescu, născută la Râmnicu Vâlcea, în 1902, va locui, studia şi crea la Constanţa, Galaţi şi Bucureşti, pentru ca, în urma mariajului său cu pictorul italian Massimo Campigli (1895 – 1971), să călătorească prin SUA, Italia şi să se stabilească în Franţa, la Nisa, iar apoi, definitiv, la Paris. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Magdalena Rădulescu se evidenţiază ca un pictor modern, original, având ca sursă de inspiraţie inclusiv miturile şi legendele populare române. De-a lungul celor mai bine de 50 de ani de activitate, ea a compus o operă vastă, care s-a dispersat în numeroase muzee şi colecţii private din România, Franţa, Italia şi Austria, Statele Unite ale Americii şi Tahiti.

După debutul din anul 1924, la Salonul oficial din Bucureşti, sub influenţa studiilor întreprinse la vârsta de 18 ani la München alături de profesorul Augerer, apoi la Paris, la Academia Grande Chaumiere, alături de remarcabilul portretist Boutet de Monvelle şi de R.F. Xavier Prinet, artista lucrează intens, urmărind să reprezinte starea naturală a lumii, cu ritmurile şi culorile sale. Deşi natura a reprezentat întotdeauna o sursă pentru artă şi motivaţia pentru orice act creativ, Magdalena Rădulescu a lansat o reformare a lumii care pentru aceasta avea alura unui carnaval al măştilor. Din această perspectivă, ţărăncile s-au transformat în prinţese, scenele cotidiene în legende, nunţile în carnavaluri, iar desenele cu Nastratin Hogea în scene fabuloase.

Personajele tablourilor sale care au evoluat din punct de vedere al artelor plastice către o ştiinţă a sintezei şi a spontaneităţii creatoare se vor reduce treptat. Ea se va rezuma la a reprezenta dansatori şi dansatoare în dansuri clasice sau folclorice, călăreţi şi cavalcade, scene de carnaval, circ cu saltimbanci şi muzicanţi, clovni, prinţese şi feţi-frumoşi.

Petru Comarnescu despre Magdalena Rădulescu

Pe lângă compoziţiile cu tematică populară, Magdalena Rădulescu a pictat numeroase portrete ale unor scriitori (Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Miron Radu Paraschivescu), pictori (Margareta Sterian), comedianţi (Ion Finteşteanu, Tanţi Cocea) şi ale altor personalităţi ale lumii artistice şi literare române (Ion Sava, Octavian Neamu, Mărioara Avramescu, Ion Biberi), la care adaugă şi portretul criticului de artă Petru Comarnescu, păstrat în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei şi prezent în expoziţia de la Suceava. Apreciatul critic de artă, ce a profesat ca ghid al Voroneţului şi a donat o mare parte a bibliotecii sale Muzeului Naţional al Bucovinei, scria despre artistă: „Magdalena Rădulescu cultivă un fel de pictură pe care avem tot dreptul să o numim fantastică. În compoziţiile sale ea comunică din vraja şi ordinea visului, întâlnindu-se figuri hieratice şi totuşi sensuale din stampele persane, cai năzdrăvani din basmele orientale, ţigănci continuând frumuseţea augustă a vechii Indii, chipuri luxuriante şi încremenite în splendoarea lor, ca în mozaicurile bizantine; femei în atitudini decorative şi cu ochii halucinaţi, ca în frescele romane; privelişti cu planuri juxtapuse, dar atât de fericit ritmate încât cheamă nostalgii paradisiace. Toate acestea sunt exprimate prin culori vii şi fragede, prin tonuri consistente şi sensuale, pasta având o sevă şi o strălucire materială, o frumuseţe în sine rar de găsit. …Magdalena Rădulescu fură cerului veşnic fascinant şi strălucitor neapuse ale trecutului, viziuni de poveste pasionată şi de vis multicolor. Ea vede mai frumos şi mai ademenitor decât ceilalţi, iar neliniştea ce, totuşi, străbate discret tablourile ei este acea nelinişte manifestă în faţa sublimului, în hora visului…” (Magdalena Rădulescu – Studiu critic de Petre Comarnescu, Editura Forum, 1946, pp. 9, 11) (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: