Clubul SF&F

Reprezentarea idealului tinereţii veşnice – Dracula

Vampirul ca motiv ficţional care a umplut mii de pagini, a consumat kilograme de peliculă cinematografică şi a înfierbântat imaginaţia a numeroşi oameni.

Acest filon este cel mai bine reprezentat prin contele transilvănean Dracula. Vampirii creaţi de marii scriitori Goethe, Heine, Hoffman sau Baudelaire au fost considerabil depăşiţi de ficţiunea aproape bolnăvicioasă a irlandezului Bram Stoker, care, în 1897, l-a dăruit beletristicii universale pe reprezentantul automat al imaginii vampirului, şi anume Dracula. Romanul scris de Stoker a fost caracterizat de Oscar Wilde ca fiind „poate cel mai frumos roman din toate timpurile”.

Scriitorul irlandez Abraham „Bram” Stoker s-a născut pe 8 noiembrie 1847 în Clontarf, lângă Dublin, şi a murit pe 20 aprilie 1912, în Londra. Şi-a început cariera publicistică în postura de critic de teatru pentru ziarul „Dublin Evening Mail”, a publicat povestiri, eseuri şi romane, cel mai cunoscut fiind excelenta ficţiune gotică „Dracula”, care la un secol de la publicare a rămas un bestseller multiplicat în milioane de exemplare.

Vorbind acum despre acţiunea cărţii, ea începe cu un tânăr secretar al unui avocat londonez, Jonathan Harker, care pleacă din Anglia spre Transilvania pentru a perfecta cu enigmaticul conte de Bârgău, Dracula, cumpărarea unor proprietăţi din preajma Londrei.

Călătoria lui Harker e presărată de întâmplări ciudate, pe care acesta le notează în jurnalul lui. Apar misterioase forţe supranaturale trimise în calea tânărului chiar de însuşi contele Dracula. Pe parcursul perioadei în care Harker este oaspetele excentricului conte, având viziunea macabră într-un castel ruinat şi misterios bistriţean, acesta află că Dracula este un vampir care torturează de sute de ani lumea carpatină. În fiecare noapte acest tenebros personaj atacă oameni, cărora le suge sângele printr-o muşcătură la gât. Cei muşcaţi se contaminează şi devin la rândul lor vampiri. Harker devine prizonierul contelui. Între timp, Dracula se îndreaptă spre Anglia…

Harker evadează şi, ajuns în Londra, îşi convinge prietenii că, pentru binele umanităţii, vampirul trebuie distrus. Astfel, până la urmă, şase justiţiari îl urmăresc pe Dracula care fugise din Anglia şi pe traseul de întoarcere încercă să scape de aceştia, care totuşi îl ţin din scurt. Contele, încolţit, trimite în calea urmăritorilor zăpezi apocaliptice, fantome, haite de lupi. Dar cei şase justiţiari, conduşi de Van Helsing, reuşesc să prindă convoiul de ţigani ce duceau lada în care se afla Dracula şi îl atacă până la apusul soarelui, când vampirul este lipsit de puterile lui supranaturale.

În faţa castelului din pasul Bârgăului, urmăritorii desfac lada-sicriu şi-i bat lui Dracula-vampirul un cui în inimă. Sângele ţâşneşte şi strigoiul din Carpaţi se pulverizează; finalul s-a dorit închis, iar binele triumfă.

Dar acest mit sinistru a devenit unul dintre principalele mituri ale lumii occidentale, cu tendinţa de a cuceri mapamondul. Publicistul David Ansen, în revista „Newsweek”, concluziona că mitul Dracula corespunde cel mai bine visului american cu privire la frica oamenilor în faţa morţii şi la idealul tinereţii veşnice.

Acest mit al vampirului, moroiului, mortului-viu conştient (care nu trebuie confundat cu zombiile) a fost transpus în operele lor de mai mulţi autori români, în povestiri sau romane, precum Oliviu Crâznic, Cătălina Fometici, George Sauciuc, Florentin Haidamac, Ionel Teodoreanu, Ana Maria Negrilă, Costi Gurgu, Liviu Radu, Ştefana Czeller, Mircea Eliade, Bogdan-Tudor Bucheru ş.a.

GEORGE SAUCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: