Fără ca regula şi recomandările ortografice care o reglementează să fie prea complicate, scrierea sonantei nazale n pe la începuturi de cuvinte – singură sau dublă – creează dileme (minore, e drept!) şi prilejuri de eroare. Restrângem circumstanţele vizate precizând că este vorba, în general, de cuvinte derivate cu prefixul în– alăturat unui element component care (uneori) începe cu consoana „împricinată”.
Iată, mai întâi, spre analiză câteva citate: • „a fost înobilat de regina Angliei” (rador.ro, 30 noiembrie 2020); „l-a eliberat, l-a înobilat şi mai mult decât atât l-a numit guvernator” (adevarul.ro, 9 aprilie 2020); „Chiar dacă a fost înorat şi a plouat…” (stirilecanald.ro, 14 august 2020); „mâna femeii s-a înegrit” (click.ro, 23 ianuarie 2021); •„Artista a înnotat în mare la 15 grade Celsius” (spy-news.ro, 19 iunie 2020); „Un copil pozează după ce a înnotat în Oceanul Indian” (adevarul.ro, 21 ianuarie 2021); „şi-a înnecat amarul în băutură” (adevarul.ro, 24 iulie 2020); „ambele mişcări au fost înnăbuşite în sânge” (bzv.ro, 30 martie 2020).
Ce au în comun aceste propoziţii / fraze? Cititorul atent a constatat, fără îndoială, că, în cuprinsul lor, toate cuvintele subliniate (prin caractere italice) sunt variante eronate ale formelor verbale respective; într-un fel sau în celălalt: celor din prima tranşă le lipseşte un -n-, iar celorlalte le prisoseşte unul. De ce se ajunge la o asemenea…discriminare?
Răspunsul nu presupune o demonstraţie complexă, dar nici nu se întemeiază pe o regulă care să excludă anumite capcane. DOOM2 încadrează şi expediază cazul fără să intre în detalii, prezentându-l la categoria „derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu aceeaşi consoană cu aceea în care se termină prefixul” şi exemplificând prin înnoda, înnopta (evident, alături de alte derivate care nu fac obiectul acestui episod, cum ar fi interregional, transsiberian, posttotalitar). În acelaşi paragraf se atrage atenţia, într-o paranteză, asupra unei eventuale aplicări extinse incorect a regulei („dar nu îneca, înota”), fără a se adăuga vreo motivare suplimentară. Şi alte lucrări dedicate „românei corecte” menţionează aceeaşi exigenţă a scrierii cu doi n, concretizând-o prin câteva exemple (înnegri, înnoda, înnoi, înnora) şi făcând referire, nu îndeajuns de concludent, la cazuri de comportament ortografic diferit.
Încercând aici o abordare cât de cât sistematică, trebuie remarcat, în primul rând, că, pentru derivatele cu prefixul în- care se scriu cu n dublu, această cerinţă ortografică este mai uşor de respectat, fiindcă ele sunt (cele mai multe) verbe care şi-au format infinitivul de la substantive (mai rar adjective): înnădi (nadă), înnămoli (nămol), înnărăvi (nărav), înnebuni (nebun), înnegri (negru), înnegura (negură), înnisipa (nisip), înnobila (nobil), înnoda (nod), înnoi (nou), înnopta (noapte), înnora (nor), înnoroi (noroi). Ar mai fi de pomenit înnemuri, format din în+ne+muri şi înnăscut (în+născut), care „funcţionează” ca adjectiv, urmând modelul lat. innatus şi al fr. inné.
Cealaltă serie de cuvinte care interesează în acelaşi context ortogafic – şi anume cele care nu-l dublează pe n – este mai restrânsă (în cuprinsul lor, n fiind urmat de o vocală, cei care nu şi-au format o deprindere corectă în scriere adaugă un presupus necesar, dar, de fapt, inutil n). Ar fi cazul să ignorăm lexemele înalt, înapoi, înainte, care nu sunt decât cu totul excepţional pasibile de erori, dar se impun menţionării alte câteva prezentând, după cum arată căutarea pe internet, riscuri mai mari de a fi scrise greşit: înăcri, înălbi, înăspri, îneca, înota. Le-am lăsat la urmă pe înăbuşi, înăduşi, înăclăi, pentru că ele ar putea beneficia de oarece…îngăduinţă de a-l dubla pe n, întrucât etimologia lor este în+năbuşi, în+năduşi, în+năclăi; norma le acceptă însă cu un singur n, poate şi pentru că provin din verbe (cu înţeles similar), în care – cum susţine un lingvist – „cuvântul primitiv nu este simţit ca începând cu n”.
Aceste liste (completate cu derivatele verbelor notate) pot sta la îndemână celor aflaţi în dilemă, dar rezolvările fără urmă de îndoială le asigură lucrările lexicografice normative (mai ales DOOM).
INEDELEA
Comentarii