Clubul SF&F

Imaginarium – spre înţelegerea ficţiunii speculative

În cele mai înalte sfere ale literaturii române, turnuri de fildeş create de critici sau de autointitulaţi maeştri ai literelor, ficţiunea speculativă este privită cam de unde se autopoziţionează somităţile. De sus. O parte de vină probabil o poartă şi creatorii genului, dar mai degrabă breasla criticilor care preferă genuri facile şi iubite de „ghildă”.

Încercări timide de iniţiere a criticii literare axate pe ficţiunea speculativă (ca un tot) au încercat Ion Hobana, Mircea Opriţă, Cătălin Badea Gheracostea, Radu Pavel Gheo, Adina Ailoaiei, referindu-mă la absolvenţi de filologie.

Dar,  înainte de a se vorbi despre critica de specialitate, aş menţiona lucrările care au încercat să popularizeze ficţiunea speculativă, încercând să explice ce este şi ce vrea acest fel de literatură. Nu au fost neapărat lucrări de specialitate, cât încercări de  prezentare şi  forme de a ajuta cititorii (de ce nu, şi criticii literari) să îmbrăţişeze genul acesta de literatură. Aş menţiona Radu Pavel Gheo – „Despre science fiction” (Editura Omnibooks, Satu Mare, 1999; ediţia a II-a – Editura Tritonic, Bucureşti, 2007), Voicu Bugariu –  „Literaţi şi sefişti. O confruntare de mentalităţi” (Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2007), Adina Ailoaiei – „Studenta nevorbită – Perspective în receptarea SF&F” (Editura Cygnus, Suceava, 2019) sau lucrarea despre care voi vorbi, scrisă de Aurel Cărăşel, „Imaginarium – O istorie tematică a literaturii SF” (Editura Pavcon, Bucureşti, 2019).

Dintre toate titlurile enumerate mai sus, am ales pentru exemplificarea conceptului de popularizare a literaturii imaginarului tocmai această carte, deoarece se apropie foarte mult de o lucrare academică, fără a fi una, şi defineşte, pe înţelesul fiecăruia, termenii, ideile, conceptele şi temele, cu exemplificări şi trimiteri critice, fapt care face ca această carte să fie un titlu obligatoriu în orice bibliotecă şi, cu atât mai mult, un titlu obligatoriu pentru filologi.

În „Imaginarium – O istorie tematică a literaturii SF”, Aurel Cărăşel, profesor de limba română şi o personalitate în fandomul românesc, face o încercare de vizualizare a domeniului SF sub aspect literar, cu intenţia vădită de a trage concluzii valabile în domeniul literaturii imaginare şi o radiografie pentru o tipologie culturală.

Este de lăudat capacitatea autorului de a face trimiteri la opere şi autori, în concordanţă cu subiectul tratat, dar, dacă ar fi ceva de reproşat,  Aurel Cărăşel se fereşte să nominalizeze lucrări şi autori autohtoni, când este vorba de exemplificări.

GEORGE SAUCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Pingback: Clubul SF&F | George Sauciuc

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: