Volumul „Brâncuşi”, de Pavel Şuşară, lansat la Fălticeni

În cadrul manifestărilor omagiale dedicate sculptorului Ion Irimescu, cu prilejul aniversării a 118  ani de la naşterea sa, la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” din Fălticeni a avut loc lansarea cărţii „Brâncuşi” de Pavel Şuşară, volum apărut la Editura Monitorul Oficial.

În contextul actual, lansarea s-a desfăşurat cu un număr limitat de participanţi, accesul fiind condiţionat de purtarea măştii

Invitat, alături de autor, a fost scriitorul Grigore Ilisei, dar discuţiile nu l-au ocolit pe maestrul Ion Irimescu, fălticeneanul care s-a impus în peisajul artei româneşti şi care a fost sărbătorit de urbea de pe Şomuz în ziua respectivă.

Volumul „Brâncuşi” urmăreşte naşterea şi evoluţia operei brâncuşiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX şi, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului european. În paginile cărţii, Pavel Şuşară analizează trecerea lui Brâncuşi de la sculptura canonică, în care figurativul are o pondere majoră, la sculptura nonfigurativă, esenţializată şi spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea şi filosofia specifice Răsăritului.

„În ortodoxie, care este mult mai  aproape de Vechiul Testament, atitudinile iudaice, chipiul cioplit a fost pus sub interdicţie şi, până la doua jumătate a secolului al XIX-lea nu am avut sculptură. Iar când am început să o avem, am importat-o, a venit din spaţiul occidental. În clipa în care au apărut două nume remarcabile în sculptura noastră, lucrurile s-au modificat în întreaga arie a sculpturii internaţionale.  Este vorba, pe de o parte, despre Brâncuşi, iar de cealaltă parte, despre Dimitrie Paciurea.

Brâncuşi a avut privilegiul de a trăi într-un spaţiu cultural liber, la Paris, unde efervescenţa creatoare şi emulaţia erau teribile. Paciurea a avut neşansa de a rămâne într-un spaţiu închis, care finalmente ne-a dus şi la o anumită stare de depresie şi la o anumită prăbuşire în sine.

Ce-au reuşit amândoi să facă? Au reuşit să împace Vechiul Testament cu sculptura tridimensională, cu sculptura occidentală. Brâncuşi, prin dematerializarea, prin suprimarea substanţei, prin trecerea dincolo de carcasa efemeră şi perisabilă, căutând lumina, căutând  partea de transcendenţă, partea de dumnezeire. Paciurea, de cealaltă parte, a încercat să  facă acelaşi lucru prin evadarea în simbolism. Dacă Brâncuşi este simbolic, Paciurea este simbolist, el creează forme fantastice, forme care acoperă metaforic realitatea, dar luminează. Şi unul, şi celălalt au încercat să împace orientul, răsăritul, cu reflecţiile lui spirituale, cu spiritul eroic, cu individualismul, cu materialismul sculpturii occidentale, aşa cum s-a dezvoltat ea de-a lungul câtorva mii de ani” consideră criticul de artă Pavel Şuşară, autorul volumului lansat recent la Fălticeni.

Flacăra admiraţiei pentru ceea ce reprezintă Brâncuşi

Volumul „Brâncuşi” a fost prezentat de scriitorul Grigore Ilisei, concluzia lui fiind că opera brâncuşiană marchează o ruptură în întreaga istorie a sculpturii europene şi nu numai, deplasând interesul de pe aspectul ei material, de pe percepţia ei explicită ca masă, pe energia lăuntrică, pe imaterialitatea şi pe spiritualitatea ei implicită. Revoluţia radicală pe care o reprezintă opera lui Brâncuşi este tocmai mutaţia pe care ea o propune prin reevaluarea perspectivei răsăritene, nonfigurative şi nondiscursive.

„A fost o lectură nu uşoară, dar o lectură provocatoare, aşa cum provocator este artistul Brâncuşi, care este subiectul foarte generos şi foarte dificil al celui care îşi asumă o asemenea misiune foarte grea. Vreau să spun că domnul Şuşară este luminat de duhul acesta taboric pe care îl regăsim în opera lui Brâncuşi, şi duhul acesta îi aprinde imaginaţia, îi ascute mintea şi îi face foarte sprinten condeiul.

O carte foarte densă, în primul rând prin armătura de idei şi prin patosul, fervoarea şi momentele de extaz pe care le face domnul Pavel Şuşară, dumnealui vorbind despre un înnoitor care face un drum de la răsărit spre apus, care după terminarea Şcolii de Belle Arte de la Bucureşti se hotărăşte să ia calea străinătăţii şi făcând acest drum spre apus se întoarce după aceea tot aici, la răsărit, luând substanţa unui spirit şi a unui duh de acolo pe care îl duce şi îl răspândeşte în lumea întreagă. În aceşti termeni, domnul Şuşară descoperă modul în care Brâncuşi reformează o sculptură care se constituise pe temeliile ei solide vreme de câţiva zeci de ani.

Domnul Şuşară pleacă în acest demers cu un avantaj, avantajul omului din răsărit care are o cunoaştere din lăuntru, plină de nuanţe, atât a spiritualităţii răsăritene, care este a fiinţei sale, cât şi a celei occidentale, pentru că răsăritenii  au fost totdeauna cu ferestrele deschise, încercând să absoarbă un aer occidental. Domnul Şuşară procedează, într-un fel, aidoma lui Brâncuşi, când realizează într-un moment al carierei sale, dar un moment decisiv, o lucrare  care să nu  aparţină neapărat sculpturii, ci mai degrabă este un  material didactic universitar.

Cu uneltele solide ale criticului, cu pătrunderea până în miez, cu găsirea argumentelor care să susţină un eşafodaj critic evident şi cu o anumită fervoare, pentru că în primul rând subiectul acesta îl pasionează, îi dă o anumită dogoare, îi dă o anumită incandescenţă, Pavel Şuşară nu priveşte fără a părăsi răceala argumentaţiei, dar mereu există aprinsă o flacără, flacăra admiraţiei pentru ceea ce reprezintă Brâncuşi.

Dumneavoastră, în această carte sunteţi un polemist, dar un polemist necanonic, adică nu mergeţi cu armele clasice ale polemismului care încearcă să demonteze ceea ce a spus anteriorul, dumneavoastră mergeţi fără latura demonstrării care, de la sine, anulează ce spun cei dinainte.

Sunt referiri profunde la portretul lui Brâncuşi în integralitatea lui, de interes, şi o noutate de abordare privind ansamblul de la Târgu Jiu în care Brâncuşi este un  inovator prin realizarea unei sintaxe din lucruri pe care el le crease anterior şi care aveau autonomia lor” consideră scriitorul Grigore Ilisei.

O lecţie de istorie a artei

Cu un format de album, dar fără ilustraţii din opera lui Brâncuşi, beneficiind de contribuiţii grafice ale Dalinei Bădescu, volumul  este un amplu şi consistent studiu, polemic pe alocuri, despre importanţa operei lui Brâncuşi, despre locul ei în istoria sculpturii moderne, o reevaluare a unei întregi opere, despre parcursul unei biografii artistice, drumul către simplitate şi esenţe ale unui artist care s-a impus în modernitatea secolului al XX-lea.

 Într-un volum împărţit în 12 capitole bine organizate, „Sub semnul lui Neptun, în zodia Peştilor“, cum îşi intitulează autorul atât prologul, cât şi epilogul parcursului său convingător şi exemplar, Pavel Şuşară demonstrează explicit acest traseu, demers ideatic, spiritual şi material al celui care a ajuns (sau măcar a tins) către esenţe.

Aşa cum a precizat în expunerea asupra volumul „Brâncuşi”, Pavel Şuşară a scris această carte şi din frustrarea de a nu fi regăsit în toată exegeza brâncuşiană aspecte care să îl convingă şi să îl apropie de Brâncuşi.

„Am văzut bătăi de câmp nelimitate şi câteva oaze extrem de preţioase ca acelea de la V.G. Paleologu” a precizat Pavel Şuşară.

Pavel Şuşară (născut în 1953, la Bania, Caraş-Severin) este critic şi istoric de artă, poet şi scriitor, cercetător în istoria artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Specializat în istoria artei contemporane, Pavel Şuşară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar şi poet, având câteva volume de versuri publicate, pentru care a primit două premii ale Uniunii Scriitorilor din România, în 1996 şi 2000. Din 1992, este autorul unei rubricii permanente de critică de artă în revista „România literară”. În anul 2002 înfiinţează galeria de artă „Luchian 12”, în spaţiul căreia organizează expoziţii. În 2005 a înfiinţat Asociaţia experţilor şi a evaluatorilor de artă din România. În anul 2018 a înfiinţat, în Bucureşti, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană „Pavel Şuşară”, o fundaţie privată pentru arta modernă şi contemporană românească.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: