Buchiseli. Un podium al erorilor (2)

Un (dez)onorant loc doi în topul greşelilor care afectează limba română actuală ar reveni, după cum anticipam în episodul anterior, apariţiei lui decât restrictiv în structuri fără negaţie. (În „Top 3 cele mai frecvente greşeli” prezentat pe digi24.ro într-o „Pastilă de limbă” de Radu Paraschivescu, decât este urcat pe primul loc, în defavoarea lui ca şi.) El „uzurpă”, în acel context gramatical, dreptul de folosire a adverbelor doar şi numai, iar fenomenul dovedeşte o putere şi viteză de răspândire apropiate de cele pe care le constatam în cazul lui ca şi (noncomparativ).

Expansiunea acestui agramatism se produce în ciuda reacţiilor combative, a stigmatizării împricinaţilor prin calificative aspre ţintind lipsuri culturale. O publicaţie şi-a ales denumirea „Decât o revistă” şi, în nedeclarată alianţă cu un forum electronic, a oferit spaţii largi unor dezbateri pe tema respectivă. Evident, au formulat opinii tranşante şi o seamă de specialişti, care au condamnat acest „semn de incultură ridicol”.

Deşi „toxicul” decât – mai răspândit în sudul ţării – nu lipseşte din unele discursuri publice şi din emisiuni de radio şi televiziune cu invitaţi de tot felul, el este în asemenea „texte” şi contexte mai rar decât „competitorul” său (ca şi), în presa scrisă având, de asemenea, o frecvenţă extrem de redusă. Este, în schimb, mai larg „promovat” pe site-uri, forumuri şi alte adrese de internet obscure, reţelele de socializare nefiind imune nici ele în faţa acestui „virus”. Iată, fără să mai precizăm sursa, câteva citate culese de pe internet: „avea decât 2 prieteni”; „El avea decât un răspuns pentru vrăjmaşii lui”; „el avea decât o sabie”; „avea decât 15 ani”; „Ei au făcut decât oţelul”; „mi-au zis că ei au făcut decât constatarea.”; „au învăţat decât un clişeu de la marele lor conducător”; „eu am ştiut decât să călătoresc”. După cum se vede, cuvântul subliniat precedă un nominal (substantiv sau substitut al acestuia) şi, mai rar, o propoziţie subordonată. Lingviştii au observat că el a fost utilizat, iniţial, în structuri comparative („mai bogat decât vecinul”) şi de diferenţiere („altul decât el); „de la al doilea tipar, în varianta circumstanţialului de excepţie – nu are altceva decât mere – se poate ajunge, prin elipsă, la falsa negaţie cu sens restrictiv: nu are decât mere”. (Rodica Zafiu, în România literară nr.14/2011). Cum s-a ajuns de la asemenea formulări – corecte! – la cele pe care le incriminăm rămâne o chestiune pentru care se pot emite doar (nu decât!) ipoteze: fie este vorba de o evoluţie internă în care s-a impus tendinţa de exprimare „economică” (mai comodă), fie s-au extins „obiceiuri” lingvistice din pieţe bucureştene şi ale altor aşezări urbane munteneşti („Am decât roşii de seră.”), fie structuri ale limbii franceze şi engleze şi-au exercitat influenţa sub forma calchierii acestora. Cu mai mulţi ani în urmă (prin 2010), la rubrica „Din vorbă-n vorbă” din „Crai nou”, am îndrăznit să susţin ca posibilă şi această ultimă variantă, oferind exemple de genul: pentru franceză – „J‘ai que 50 kilos.” („N-am decât 50 de kilograme.” Sau, mot a mot, „Am decât 50 de kilograme.”); pentru engleză – „I have but one pound.” („N-am decât o liră.”, respectiv „Am decât o liră.”).

În final, mai oferim câteva citate care atestă că nici discursurile politicienilor şi nici presa scrisă nu sunt cu totul străine de construcţia „cu statut sociolingvistic stigmatizat” de care ne-am ocupat: „Rezultatul pe marile oraşe va fi decât un use de tenis între PSD şi PNL.” (romanialibera.ro, 28 august 2020); „unui mic întreprinzător care vinde pâine între blocuri nu i se decontează, decât celor care sunt în malluri ” (evz.ro, 13 septembrie 2020; Vasile Dâncu, citat şi corectat de autorul articolului, Dan Andronic); „iar ei au făcut decât blaturile” (gsp.ro, 14 octombrie 2015); „Marile asalturi se dau decât de armate odihnite.” (romanialibera.ro, 3 februarie 2021).

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: