Din zodia ciumei, în zodia coronavirusului (35)

Întoarcerea la Mama Natură

Apel. Apel către Jandarmerie: Umpleţi turnurile alea de apă cu dezinfectant şi daţi pe străzi ca la 10 august 2018!

Frustrări. 46% dintre tinerii din România mărturisesc că lipsa afecţiunii şi a contactelor sexuale cu un partener au fost principalele provocări cu care s-au confruntat în primele două luni de izolare socială, potrivit unui chestionar online realizat de PlanificaNeprevazutul.ro, platformă online de educaţie sexuală şi contraceptivă. Cu toate acestea, 52% dintre tineri sunt de părere că noul context i-a ajutat să-şi descopere noi hobby-uri şi să se înţeleagă mai bine pe ei înşişi, petrecând mai mult timp în singurătate. Lipsa afecţiunii unui partener şi a contactelor fizice, în cazul persoanelor singure, au fost principalele provocări resimţite de tinerii din România, în perioada de distanţare socială, 46% dintre ei recunoscând că s-au aflat în această postură. 25% dintre respondenţi s-au declarat singuri, accentuând faptul că şi-ar fi dorit să aibă o relaţie afectivă şi fizică în aceste săptămâni. Pentru 16% dintre tineri, izolarea a adus cu sine distanţarea emoţională de partener, precizând că au resimţit frecvent sentimente de tristeţe, în vreme ce 8% dintre ei au ales chiar să se separe de iubit/iubită în această perioadă. (După Csid.ro).

Hoţie. Mareşalul Ion Antonescu, disperat că se fură din spitale, din ajutoare, chiar şi din hrana cailor, a propus măsuri radicale: de la însemnarea hoţului cu fierul roşu până la reintroducerea pedepsei cu moartea. „La centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă lucrurile s-au petrecut la fel. În toate locurile unde se colectează sunt găsiţi oameni şi femei care fură din obiectele donate. Toţi fură. Ţară de tâlhari” spunea Antonescu, supărat, celor prezenţi la şedinţa Consiliului de Miniştri la 10 decembrie 1941. Mareşalul se plângea că şi atunci când miliţienii care trebuia să asigure garda în spitale furau au fost înlocuiţi cu premilitari  – teoretic cinstiţi – furturile nu numai că au continuat, dar au şi crescut. „De-abia îşi punea un medic paltonul în cuier că imediat venea cineva, băga mână în buzunar şi-i lua mănuşile. S-au furat ceasornice de prin sertare şi multe alte obiecte. Este ceva nemaipomenit. Nu ştiu ce să mai fac să îndrept ţara aceasta. De multe ori mă gândesc să introduc pedeapsa cu moartea pentru toate delictele. Este ceva groaznic. Tineretul să facă aceste fapte?… În ce hal de dezorganizare se găsesc Şcoala, Familia, Biserica noastră!? Trebuie făcută o educaţie serioasă în această privinţă. Este o ruşine să se comită furturi la centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă. Mă întreb eu: aceasta este o naţie care poate lupta pentru idealurile ei naţionale? Tâlhari! Şmecheri aici, şmecheri pe câmpul de luptă; dar şmecheria aceasta se repercutează asupra viitorului naţiei!” spunea mareşalul. „În Germania s-a întâmplat că s-a furat şi acolo la Ajutorul de Iarnă şi Führerul, personal, a dat ordinul ca făptaşul să fie imediat executat. Eu nu mă pot apăra de tâlhari. În Armată se fură din hrana soldatului, se fură din hrana calului, se fură echipamentul. Eu am cerut dlui Stoicescu să punem pe fruntea celui care a fost prins furând, de la un pui, de la un pui de găină, până la cel mai mare furt, să-i punem cu fierul roşu semnul «hoţ». Să vedem câţi vor vrea să poarte, o viaţă întreagă, pe frunte acest semn. Este o pedeapsă mai dreaptă decât pedeapsa cu moartea. Nu vreau să mai umplu puşcăriile, să răpesc timpul tribunalelor cu asemenea chestiuni. Dacă luăm această măsură drastică, nu mai e nevoie nici de puşcării, nici de tribunale pentru hoţi.”

Mesaj (conjugal). Draga mea, mereu ţi-ai dorit o seară caldă, în familie, numai noi doi…, cu multă spumă, frumos mirositoare… Uite că acuma o ai! Du-te odată şi spală farfuriile din chiuveta din bucătărie!

Natura (etern salvatoare). În această lungă perioadă de frustrări, izolare, teamă de boală şi de moarte, frică de ziua de mâine, o autoare britanică – Lucy Jones – a dat lovitura comercială cu un bestseller: „Losing Eden: How Nature affects our wellbeing. Why our minds need the Wild!”. De fapt, soluţia salvării omului modern prin întoarcerea la Mama Natură nu e deloc nouă, fiind proclamată de multe culturi şi religii. Meritul autoarei este că demonstrează, cu date medicale de ultimă oră, un vechi adevăr: sistemul nostru vegetativ, dar şi creierul, mintea noastră, pot fi protejate şi chiar salvate printr-un contact direct, nemijlocit şi permanent cu natura înconjurătoare. În acelaşi context, un articol de primă pagină din sobra revistă „Science” pune în evidenţă dovezi oarecum insolite, cum ar fi: pacienţii convalescenţi se vindecă mai repede dacă fereastra camerei lor dă spre un peisaj natural (şi nu  –  de pildă  – spre un zid), simpla plimbare prin grădină ori, şi mai bine,  grădinăritul (definit, deja,  ca o hortiterapie), nu doar că reduc evident simptomele induse de stres, ci pot înlocui – ori diminua – ingerarea de medicamente pentru boli cardiace, diabet etc. Iată o altă constatare inedită: în anumite cartiere din Chicago, rata criminalităţii a scăzut în ultimul deceniu datorită creşterii suprafeţei spaţiilor verzi, a parcurilor etc. Pornind de la o statistică alarmantă (din cauza internetului, astăzi trei sferturi dintre copiii britanici între 5-12 ani petrec mai puţin timp afară decât o persoană aflată în închisoare), autoarea citată trage un semnal de alarmă: relaţia noastră cu Natura este – sub toate aspectele – mai proastă, mai rea decât oricând în lunga istorie a Omenirii!

Test. Dacă bănui că iubita  te-nşală, sună la 112 şi spune-le că are Covid-19! Ei vor afla toate persoanele cu care a avut contact! 

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI