În ciuda afirmaţiei fiecărui scriitor (cu excepţii insignifiante) că nu aşteaptă recunoaşterea şi câştiguri (materiale sau de notorietate), vanitatea şi orgoliul nu sunt atribute străine oamenilor, cu atât mai mult scriitorilor. Ca în orice gen literar, şi în această lume a ficţiunii speculative sunt premii, unele mai importante ca altele, unele cu prestigiu, altele doar de casă, în lipsa unei formulări mai adecvate.
Fandomul românesc de ficţiune speculativă (cuvânt creat din englezescul „fan” [„fanatic”] urmat de sufixul „dom” [pentru „domeniu”]) se referă la un fenomen de subcultură creat de fani (adică orice în legătură cu zona de interes a unui grup de oameni care este organizat sau creat de aceiaşi oameni), iar trei (care sunt de fapt două – voi reveni cu explicaţie) premii sunt prestigioase şi râvnite de creatorii de ficţiune speculativă români.
Dintre premiile din fantastica românească, cel mai cunoscut şi cu o istorie îndelungată este Romcon (acronim pentru Convenţia naţională a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România; prima ediţie a avut loc în 1972). În fiecare an în care s-a organizat concursul, s-au acordat premiile Romcon. Categoriile de premii au variat de la o ediţie la alta, dar, în general, cele pentru cel mai bun roman, cea mai bună povestire, cea mai bună revistă, cea mai bună editură s-au păstrat la fiecare ediţie. În prezent, Romcon este organizat de Asociaţia Română a Cluburilor şi Autorilor de Science-Fiction (ARCASF). Pentru ediţia din acest an (care va avea loc în perioada 17-18 aprilie pe platforma Zoom), este deschisă sesiunea de înscrieri pentru secţiunea propuneri de nominalizări. Dintre suceveni, Mircea Nanu-Muntean şi Florin Haidamac sunt deţinători ai unui premiu Romcon.
Înfiinţate în 2009, sub patronajul Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy (SRSFF), „Premiile SRSFF”, denumite din 2011 „Premiile Naţionale SRSFF Ion Hobana”, s-au dorit premii de ţinută, acordate de o organizaţie a profesioniştilor cu reprezentativitate. Acesta este premiul de care am spus că voi face vorbire anterior. Ca în cazul altor premii din ficţiunea speculativă autohtonă, şi acestea au fost contestate de diferite găşti. Conflictualitatea este caracteristică tuturor competiţiilor literare, indiferent de nişă, dar cu cât un gen este mai nişat, cu atât energiile puse în gâlceavă sunt proporţional ridicate. În ultimii ani, SRSFF, prin aceste premii, a pivotat spre mainstream, prin parteneriatul cu Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sector 1 Bucureşti, şi, implicit, a ieşit din prim-planul fandomului românesc.
Ultimul premiu despre care voi vorbi, insistând asupra lui, este „Premiul profesioniştilor din Fantastica Românească – Vladimir Colin“. Se află la peste un sfert de veac de la începuturi (prima ediţie a avut loc în 2000), sub egida unei fundaţii acum dispărute (Fundaţia Culturală Română Vladimir Colin, creată în 1992 de scriitorul Leonard Oprea, redenumită ulterior Fundaţia Pentru Literatura şi Artă Fantastică Vladimir Colin), dar încă păstrează ideea de a-l aminti pe Vladimir Colin, personalitatea literară cea mai proteică pentru fantastica românească de după al Doilea Război Mondial. Premiile Vladimir Colin au fost decernate din 2000 unor lucrări literare româneşti SF&F considerate cele mai bune. Bazele sale au fost puse în 1999 de Ion Hobana (antologator, autor, critic literar, scriitor şi teoretician literar român contemporan, specializat în analizarea literaturii ştiinţifico-fantastice; licenţiat în litere cu o teză de doctorat despre science-fiction, prima de acest fel din România) şi Gérard Klein (scriitor francez de science-fiction, tradus şi în limba română, cu o pregătire de bază în sociologie) în onoarea lui Vladimir Colin. Importanţa acestui premiu (a premiilor de la diferite categorii) este dată de faptul că a fost mai puţin umbrit de scandaluri; chiar valoarea titlurilor câştigătoare a fost recunoscută de majoritatea. După o absenţă îndelungată (ultima ediţie, ediţia a VII-a, a avut loc în 2017), în paginile electronice ale revistei Gazeta SF (care şi ea a revenit după un concediu de peste un an), Cătălin Badea Gheracostea a făcut anunţul viitoarei ediţii a manifestării, care va premia lucrările la secţiunile de roman SF, volum de proză scurtă SF, proză scurtă fantastică/fantasy, non-ficţiune, volum New Weird/Dark fantasy/Gothic/Horror şi texte de frontieră apărute în anii 2017, 2018 şi 2019. Pe lista lungă de nominalizări sunt prezenţi 48 de autori (unii cu mai multe nominalizări) publicaţi la editurile Tritonic (11 nominalizări), Pavcon şi Nemira (7), Crux Publishing (5), Herg Benet şi Tracus Arte (3), Polirom (două) şi Editura Virtuală, Millennium Books, Media-Tech, Editura Universităţii Transilvania, Berg, Polirom Junior, Humanitas, Muzeul Literaturii Române, Limes, Paralela 45, Pandora şi frACTalia (cu câte una).
Din păcate niciun autor sau editură „autohtonă” nu este pe lista lungă a nominalizărilor.
În loc de concluzie, sunt de acord cu ce spunea Michael Haulică despre premiile Vladimir Colin: „…Sper că aceste premii să capete importanţa pe care o merită, să crească vânzările cărţilor premiate, iar autorilor să le aducă noi contracte cu editurile”.
GEORGE SAUCIUC
Comentarii