Lucian Dimitriu:

La 165 de ani de la dezrobire, rromii din România încă sunt împărţiţi în neamuri, rămăşiţă a robiei

> Singurii rromi care şi-au păstrat tradiţiile în totalitate până la un moment dat erau rromii căldărari

Inspectorul şcolar pentru minoritatea rromă din judeţul Suceava, Lucian Dimitriu, a declarat recent, la News Bucovina, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la dezrobirea rromilor, că în ţară există în continuare foarte mule neamuri de rromi care au chiar dialecte diferite, împărţirea lor fiind o rămăşiţă a perioadei când rromii erau robi la boieri şi erau împărţiţi în categorii pe domenii de activităţi.

„Există foarte multe neamuri de rromi, precum rromi căldărari, lăieşi, ursari, spoitori. 19 neamuri de rromi avem în România în momentul de faţă” a spus Lucian Dimitriu.

El a subliniat că această împărţire pe neamuri a rromilor este o rămăşiţă a robiei, pentru că boierii i-au împărţit pe rromi în aceste categorii după meseriile şi după practicile pe care le făceau.

„Iată că după 165 de ani a rămas această împărţire a rromilor, iar, de obicei, când se întâlnesc doi rromi care nu se cunosc se întreabă: Tu din ce neam eşti?” a spus Lucian Dimitriu.

Potrivit lui, inclusiv limba diferă, nefiind vorba despre o limbă unitară.

„Limba rromani vorbită de căldărari diferă de limba rromani vorbită de ursari. Sunt precum italiana cu spaniola” a explicat inspectorul şcolar, care a menţionat însă că românii nu sesizează aceste diferenţe.

El a menţionat că rromii fac parte din minorităţile istorice ale României. Ei au venit în acest areal pe la 1300. De atunci sunt primele atestări documentare ale sosirii rromilor din spaţiul bizantin, iar de-a lungul timpului au asimilat cuvinte atât din lexicul slav, cât şi din vocabularul românesc.

Potrivit lui Lucian Dimitriu, rromii se înţeleg între ei în tot spaţiul european, dar a precizat că în Spania nu se mai întâlnesc vorbitori de limba rromani.

„Gitanii nu mai vorbesc limba rromani. Spania se laudă ca fiind ţara care i-a integrat în totalitate, cu succesul cel mai răsunător în privinţa integrării rromilor în societate şi nu mai întâlnim vorbitori de rromani. Integrarea lor în societate, şcolarizarea lor sunt o reuşită, dar au condus la pierderea limbii. Tradiţiile încă nu şi le-au pierdut, pentru că flamenco încă există şi flamenco îl dansează şi spaniolii, nu doar gitanii spanioli” a spus Lucian Dimitriu.

El a precizat că în spaţiul românesc singurii rromi care şi-au păstrat tradiţiile în totalitate la un moment dat erau rromii căldărari, până a trece la cultele protestante.

„În momentul în care au trecut la cultele protestante – penticostali, adventişti, baptişti –, li s-au interzis dansurile. La cântecele lor tradiţionale, cu o anumită versificaţie, s-a păstrat linia melodică, dar versurile lor au fost adaptate şi înlocuite cu versuri religioase” a spus Lucian Dimitriu.

El a arătat că odată cu interzicerea dansurilor li s-au interzis rromilor băutura, ţigara, „au fost domoliţi de la mangleală, de la hoţie şi au fost cuminţiţi”.

Lucian Dimitriu spune însă că trebuia ca dansurile, cântecele, versurile lor extraordinare să rămână… (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: