Din zodia ciumei, în zodia coronavirusului (32)

Se schimbă paradigma ?

Avertizare. În atenţia proprietarilor de berării cu terase: începeţi imediat aprovizionarea cu stocuri suficiente de bere. Să nu cumva să ne trezim în situaţia cu măştile!

Comandă. Un general detaşat, să zicem, la comanda unei instituţii medicale civile, sună la bucătărie. – Alo, bucătăria? – Da, să trăiţi! – Vreau să dau şi eu o comandă! – Poftiţi! – Atenţiune! Drepţi! Alinierea! Pe loc repaus! Continuaţi…

Descreştere. Iată o dezbatere „planetară”, una stimulată, chiar grăbită azi – volens-nolens… şi de situaţia, de temerile tuturor… după criza multiplă (economică, socială, morală) generată de Covid. Termenul „descreştere” a apărut în Franţa anilor ’80-’90… A fost transpus în engleză sub forma „degrowth”. Cuvântul ăsta fusese cunoscut public încă din anul 1979, când istoricul francez Jacques Grunevald şi-a intitulat astfel o carte în care reunise articolele economistului român – refugiat în SUA – Nicolae Georgescu Roengen (sic!). Roengen acuza „Clubul de la Roma” că nu a luat o atitudine prudentă împotriva creşterii economice, văzută, atunci, unanim, ca unica sursă a progresului social. Azi, figura principală a curentului „descreşterii economiei” este economistul francez Serge Latouche, autor al unor cărţi de referinţă, precum „Trebuie să refuzăm dezvoltarea” (1986) ori „Pariul descreşterii” (2016). După Latouche, „asistăm, în direct, la prăbuşirea civilizaţiei occidentale. Economiştii rămân prizonierii unei false religii: aceea că economia este legată direct de ideea, de mitul creşterii continue a profitului, eficienţei şi PIB-ului. A evada din această falsă credinţă nu înseamnă a propune o «creştere negativă», ci doar a schimba paradigma. În faţa compresorului devastator al «occidentalizării lumii», e salutar să fragmentăm spaţiul economic, productiv”. Soluţii? Susţinerea micilor exploataţii ţărăneşti, numite cu dispreţ „autosuficiente” (ori, la oraşe, reînvierea meşteşugurilor ori micilor magazine de cartier în faţa invaziei mallurilor). Ideea este de a utiliza prudent micile resurse, inclusiv pe modelul societăţilor numite azi „primitive”, cele care nu aveau atâtea felurite „monede” ci doar „interese comune…”

Manipulare. „Viaţa modernă diferă de orice altă perioadă din istorie. Datorită remarcabilelor progrese tehnologice, cantitatea informaţiei creşte extraordinar, alegerile şi posibilităţile se extind, iar cunoaşterea se dezvoltă exploziv. În această avalanşă de schimbări şi oportunităţi trebuie să ne găsim un loc potrivit. Una dintre metodele de rezolvare ale acestei probleme constă în modul în care luăm deciziile. Deşi cu toţii ne dorim să luăm cele mai bune şi mai corecte decizii cu putinţă în orice situaţie, schimbările şi ritmul vieţii actuale ne privează de condiţiile optime necesare unei analize atente a tuturor factorilor implicaţi. Din ce în ce mai des, suntem nevoiţi să recurgem la o altă metodă decizională. Este vorba de o scurtătură a raţionamentului, de o reacţie imediată în care decizia de conformare este luată în baza unui aspect singular, de încredere, al informaţiei generale. Cei mai populari – şi ca atare şi cei mai de încredere factori declanşatori de acest fel – sunt descrişi de-a lungul acestei lucrări. Aceştia sunt: angajamentul, reciprocitatea, comportamentul în conformitate, sentimentele de simpatie, dictatul autorităţii şi informaţia limitată.” (Robert B. Cialdini, „Psihologia manipulării”)

Paradigmă. „Pentru a ieşi din paradigma fricii şi a te instala în paradigma creaţiei colective, optimiste, a viitorului trebuie apelat la faptele pozitive care, legate între ele, potenţează «dorinţa de viitor». Fapt pe care îşi propune să-l demonstreze cartea «The Wisdom of Crowds» a lui James Surowiecki. În privinţa luării deciziilor asupra unei probleme complexe – se afirmă în carte – o mulţime de indivizi fără cunoştinţe deosebite obţine rezultate mai bune decât orice expert în materie. Afirmaţie sprijinită de un exemplu. În dimineaţa de 28 ianuarie 1986, când s-a aflat că naveta Challenger a explodat în zbor, pieţele financiare au sancţionat imediat cursul societăţilor asociate la programul NASA. La numai 21 de minute după catastrofă, cursurile la Rockwell, Lockheed Martin, Marietta şi Morton Thiokol au pierdut 3-6 puncte. Către sfârşitul zilei, toate cursurile se stabilizaseră, cu excepţia acţiunilor Morton Thiokol, care au continuat să scadă şi au pierdut 12 puncte. Experţii au reuşit, abia şase luni mai târziu, să identifice vinovatul responsabil de explozia navetei: era Morton Thiokol. Ceea ce specialiştii au aflat după o jumătate de an de activitate laborioasă, gloata de simpli acţionari «simţise» din primele clipe. Nu este, şi acesta, un motiv de optimism, de încredere că nu (întotdeauna) e bietul om sub vremi, că ştie «să supravieţuiască» în situaţii de catastrofă?” (Corneliu Vlad).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: