Buchiseli. O vorbă nouă bântuie prin lexic

Urechea oricărui telespectator sau ascultător de radio a perceput în ultima vreme o vorbă oarecum inedită, cu care nu era obişnuită. Ba mulţi am văzut-o şi scrisă prin texte din publicaţii cotidiene sau de pe internet. Mai ales după ce, într-un cadru ceremonios, cu participarea Preşedintelui României şi a unor demnitari de rang înalt, s-a lansat, spre sfârşitul lui noiembrie trecut, de către Guvern, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cuvântul cu pricina (subliniat aici) parcă a prins aripi şi ne-a găsit pe unii pe picior greşit, pentru că nu prea ştiam ce înseamnă, contextul îngăduind numai nişte bănuieli. Drept care, ne-am grăbit să deschidem dicţionarele…

Aveam să constatăm însă că acestea (chiar cele mai importante, inclusiv voluminosul Mic dicţionar academic) nu ne erau cu adevărat de ajutor, pentru că definiţiile (acolo unde existau şi sunau cam la fel) se refereau doar la „o mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc…” (urmează precizări de ordin tehnic / fizic / mecanic). Doar în Dexonline, semnificaţia lexemului beneficia (datorită unuia dintre cofondatorii platformei, Radu Borza) de o explicaţie mai pe înţelesul vorbitorului străin de profesiile inginereşti sau de discipline din domeniul fizicii: „1.Capacitatea unui corp de a reveni la forma şi dimensiunea iniţială după deformare. 2. Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc (emoţional, economic şamd)”. În consecinţă, înţelesurile neologismului s-au mai luminat şi s-a putut deduce că Planul Naţional…menţionat vizează, printre altele, o revenire după criza sanitară şi economică adusă de pandemie (dacă nu cumva, în stilul celor care au elaborat şi lansat spre dezbatere documentul, cea de a doua va fi fost provocată cu contribuţia… PSD; ne ferim însă de capcanele politicii dâmboviţene).

Tot internetul avea să ne mai ofere o surpriză: o căutare cu motorul Google a cuvântului s-a soldat cu circa 331 000 rezultate, substantivului adăugându-i-se şi adjectivele înrudite (rezilient, rezilientă). Iar domeniile în care se foloseşte acest element lexical se dovedesc la fel de surprinzătoare prin diversitate, după cum indică, prin contexte, lista prezenţelor respective. Dominantă ca vechime şi număr de apariţii electronice pare a fi psihologia, însă termenul s-a insinuat şi în jargonul juridic, în ecologie, urbanism, artă, arhitectură etc. Pe de altă parte, se vorbeşte, cu riscul diluării şi banalizării lui, despre rezilienţa individuală, familială, comunitară, societală.

Relevantă pentru înţelegerea noţiunii şi a evoluţiei sale poate fi şi etimologia acesteia. Derivat din lat. resilire, cu sensul „a sări înapoi” (acesta ar fi avut la bază verbul salire „a sări”), cuvântul are prima atestare în limba engleză în 1807. Deşi, pentru limba română, dicţionarele îl prezintă ca împrumut din franceză (résilience), se poate afirma că sensurile mai largi, care nu se mărginesc la fenomenul fizic, provin din englezescul resilience. Conduce spre o asemenea concluzie comparaţia între intrările şi explicaţiile oferite acestui lexem de Larousse, pe de o parte, şi, pe de altă parte, cele prezentate de Merriam-Webster Dictionary sau de Oxford English Dictionary, acestea din urmă fiind mai generoase în înţelesuri larg aplicabile. De altfel şi definiţia mai sus citată din Dexonline are această calitate, tot acolo etimologia sugerată fiind dublă (din franceză şi engleză). Pentru varianta engleză, sinonimele recunoscute de dicţionare prestigioase ale acestei limbi sunt cele ce pot fi traduse prin „elasticitate, flexibilitate, adaptabilitate, mlădiere…”.

Aşadar, sintetizând, ar fi de subliniat că două elemente esenţiale sunt implicate în definiţia rezilienţei, în componentele sale tehnologice, instituţionale, comportamentale: mai întâi, în ordinea manifestării lor, cel negativ: o ameninţare, un şoc, circumstanţe traumatice, o stare de criză, o încercare sau alţi factori destabilizatori şi alte adversităţi; iar în al doilea rând, cel pozitiv: capacitatea, abilitatea, aptitudinea revenirii (oamenilor şi lucrurilor, sistemelor), a remodelării, adaptării pentru intrarea în normalitate şi o evoluţie convenabilă. Adică, după cum arată etimologia, o „săritură înapoi” sub auspiciile binelui.

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: