Conferinţa de toamnă a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie

În ziua de 26 noiembrie a.c. s-a desfăşurat, online, Conferinţa de toamnă a AOSR, Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, în cadrul căreia au fost prezentate lucrări valoroase şi de mare actualitate.

După cuvântul de deschidere a lucrărilor conferinţei, prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, preşedintele Secţiei, a prezentat comunicarea „Covid-19 generator şi amplificator de provocări pentru noul model de business al băncilor comerciale”.

A fost prezentată apoi lucrarea „Testul global al societăţii informaţionale: pandemia Covid-19 şi lecţiile sale la elaborarea strategiilor de management pentru viitorul cunoaşterii”, întocmită de prof. univ. dr. Doina Banciu, vicepreşedinta AOSR, şi prof. univ. dr. Florina Pînzaru.

Prof. univ. dr. Constantin Brătianu, vicepreşedintele secţiei, a prezentat lucrarea „Managementul de criză”.

În cadrul conferinţei au mai fost prezentate lucrările: „Modificări ale caracteristicelor globalizării în perioada 2010-2020”, întocmită de prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu şi de dr. Edith Mihaela Dobrescu; „Îmbunătăţirea managementului migraţional – Studiu comparativ între România, Moldova şi Ucraina”, prof. univ. dr. Angelica Băcescu-Cărbunaru; „Sustenabilitate şi inovare în domeniul bunurilor de lux”, prof. univ. dr. Adriana Georgescu, dr. Amalia-Elena Ion; „Eficientizarea învăţământului online în România”, prof. univ. dr. Ileana Constantinescu; „Leadershipul politic – cerinţele societăţii moderne”, conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean; „Oportunităţi relevante pentru creşterea numărului de citări”, prof. univ. dr. Vasile Dinu; „Legitimitatea statului în limitarea libertăţii religioase în contextul pandemiei Covid-19”, lector univ. dr. Daniel Foldorean; „Rolul managementului resurselor umane în dezvoltarea bibliotecilor”, dr. Corina Ciuraru, drd. Dragoş Adrian Neagu.

Parchetul European şi importanţa acestui organ la nivelul Uniunii Europene

În cadrul conferinţei, subsemnatul a prezentat lucrarea „Parchetul European”, care este o instituţie a Uniunii Europene, creată în baza articolului 86 din Tratatul de la Lisabona (TFUE), pentru combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Preocupări privind instituirea unui asemenea organ la nivelul Uniunii Europene au existat cu mult timp înainte. Astfel, în anul 1995 a fost constituit un grup de experţi din statele membre care a elaborat un set de norme privind protecţia intereselor financiare ale UE, ce au fost incluse în lucrarea „Corpus Juris”, cu două părţi, una consacrată dreptului penal şi alta procedurii penale.

Prin articolul 18 din această lucrare se prevedea instituirea Ministerului Public European ca autoritate a UE, cu misiunea de a urmări şi trimite în judecată pe cei care au săvârşit infracţiuni de fraudă, spălare de bani, deturnare de fonduri ş.a.

Concluziile din Corpus Juris au fost primite în mod diferit în statele membre ale UE, încât nu s-a putut ajunge la un consens în ce priveşte instituirea unui asemenea organ.

La 11 decembrie 2001, Comisia Europeană a adoptat Carta Verde privind protecţia intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal şi instituirea Parchetului European.

Deşi au fost mai multe încercări de instituire a Parchetului European, acest lucru nu a fost posibil până la 1 decembrie 2009, când a intrat în vigoare Tratatul privind funcţionarea UE.

Astfel, la 17 iulie 2017, Comisia Europeană a adoptat propunerea de Regulament al Consiliului UE de instituire a Parchetului European, care a fost aprobată de Parlamentul European la 7 mai 2015, însă Consiliul UE nu a putut adopta Regulamentul, nefiind întrunită unanimitatea statelor membre (7 februarie 2017).

În aceste condiţii, la 3 aprilie 2017, un grup de 16 state, printre care şi România, au notificat Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei Europene dorinţa de a stabili o formă de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European, care a fost acceptată. Ulterior, au aderat şi alte state, şi anume: Letonia, Estonia, Austria, Italia, Olanda şi Malta.

La 12 octombrie 2017, Consiliul UE a adoptat Regulamentul 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European.

După adoptarea Regulamentului, Comisia Europeană a demarat procedura privind instituirea Parchetului European, care a fost finalizată.

 La 28 septembrie 2020 a avut loc, la Curtea de Justiţie a UE, din Luxemburg, şedinţa de inaugurare a Parchetului European, pentru a marca debutul oficial al acestei instituţii. Cu acest prilej, procurorul-şef Laura Codruţa Köveşi şi cei 22 de procurori europeni şi-au luat angajamentul solemn de a respecta obligaţiile care decurg din misiunea ce li s-a încredinţat şi de a nu solicita şi nici de a accepta instrucţiuni de la nicio persoană sau entitate exterioare Parchetului European, ceea ce înseamnă că se vor bucura de o independenţă totală.

La 25 noiembrie 2020 au fost aleşi cei doi procurori-şefi europeni adjuncţi: Andres Retter, din Germania, şi Danillo Cecarelli, din Italia, însă se preconizează ca instituţia să-şi înceapă activitatea de la 1 martie 2021, dată până la care statele membre trebuie să-şi desemneze procurorii europeni delegaţi, întrucât în prezent numai Germania şi Slovacia s-au conformat.

Parchetul European este un organ indivizibil al Uniunii Europene care funcţionează ca un parchet unic cu o structură descentralizată organizat la un nivel central şi descentralizat.

Nivelul central este reprezentat de un parchet central situat la sediul Parchetului European din Luxemburg şi este alcătuit din colegiu, camere permanente, procurorul-şef european, procurorii-şefi europeni adjuncţi, procurorii europeni şi directorul executiv.

Nivelul descentralizat este alcătuit din procurorii europeni delegaţi, situaţi în statele membre, care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturilor statelor membre care i-au desemnat, cea ce însemnă că aceştia au o dublă funcţionalitate, pe plan naţional şi în cadrul Parchetului European.

 Prof. univ. dr. V. PĂVĂLEANU

membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: