PSD Suceava 2020

Bucovinenii ieşeni, în sesiune de toamnă

„Amiezile culturale bucovinene” de la Iaşi, suspendate în ultimul timp din cauza pandemiei, au fost reluate duminică 11 octombrie 2020 cu ocazia prezentării a două lucrări monografice: Victor Iosif, Amintirile lui Dimitrie Emilian, Editura „Septentrion”, Rădăuți 2020; Vasile Pop, Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi, Editura „Pan Europe”, Iaşi 2020.

Preşedintele Filialei din Iaşi a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon, care a moderat evenimentul cu binecunoscuta-i vervă şi disponibilitate la dialog, a mulţumit doamnei dr. Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi, care a pus la dispoziţie grădina instituţiei, special amenajată prin instalarea unui cort militar de mari dimensiuni, pentru desfăşurarea unor activităţi publice în condiţiile actuale, şi în care au putu fi prezenţi, respectând distanţa de protecţie reciprocă, circa 30 de prieteni ai SCLRB.

Într-o succintă alocuţiune, prof. dr. Vasile Diacon a menţionat că Societatea a continuat să funcţioneze şi în această perioadă nefastă, prin studii, comunicări ştiinţifice, contribuţii beletristice, articole în presă, conlucrând cu alte asociaţii ale elitei intelectuale. Salutând invitaţii – Felicia Acsinte, critic de artă, şi tânărul istoric, profesorul Ionuţ Horeanu –, Vasile Diacon remarcă prezenţa poetesei Valentina Lateş, fost artist liric al Operei ieşene, a Luciei Cireş – reputat etnolog şi folclorist, consemnând, în acelaşi spirit de colaborare, participarea reprezentanţilor Filialei Iaşi Nord-Est a Ligii Scriitorilor Români şi a Asociaţiei Literare „Păstorel”, scriitoarele Corina Matei-Gherman şi Viorica Şerban. De la Liga Scriitorilor, filiala ieşeană, a fost prezentă şi pictoriţa Anastasia Gârneaţă, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Iaşi. Acestora li s-au adăugat un număr mare de prieteni ai bucovinenilor noştri.

Respectarea prevederilor legale privind întrunirile legale în condiţiile de pandemie au fost supravegheate de prietenul nostru, ex-procurorul Ion Buzdugan.

Ambele cărţi recent editate constituie, în opinia lui Vasile Diacon, rodul unor laborioase cercetări despre instituţii şi personalităţi ale Iaşului cultural în etape istorice diferite.

Felicia Acsinte sesizează mesajul implicit al cărţii lui Victor Iosif (Amintirile lui Dimitrie Emilian), de a supune conştiinţei civice actuale un model tipologic al intelectualului ieşean din a doua jumătate a veacului al XIX-lea: „Acest lucru ni se relevă din propria mărturie a autorului, care operează cu sinteze monografice, semnalând cronologii, date personale şi trăsături definitorii ale celor ce au lăsat un ecou în cadrul «seratelor literare, muzicale, teatrale» din salonul Emilianilor din Iaşi. Henrieta şi Mihai Eminescu, Ion Creangă, A. D. Xenopol, Dimitrie Popovici-Bayrouth, prinţul Dimitrie Sturdza, Eduard de Max, Petre Liciu, Aristizza Romanescu sunt doar câteva din figurile clasice evocate în textul memorialistic”. «Amintirile» inginerului Dimitrie Emilian pun în lumină energia înflăcărată a mamei – Cornelia Emilian, promotoare a mişcării feministe ieşene, şi rafinamentul creativ al tatălui – Ştefan Emilian, arhitect reputat şi profesor al Universităţii ieşene.

„Prin această lucrare – conchide Felicia Acsinte -, Victor Iosif omagiază cu spirit identitar şi erudit un trecut de mare relevanţă, oferă o panoplie de prezentare a Iaşilor cu personalităţile vremii, clarifică şi limpezeşte într-o notă subtilă, dar cu un particular simţ al ordinii, aspecte definitorii pentru cultura artistică a epocii. Cartea, deşi surprinde prin multitudinea de informaţii, este uşor de citit şi de parcurs şi poate fi privită ca un «Memento» necesar din perspectiva asumării unor valori în societatea contemporană”. La rândul său, Vasile Diacon reţine substanţa documentară a paginilor memorialistice ce „ilustrează o dinastie de generaţii culturale, în care se regăsesc date şi nume de rezonanţă ale istoriei noastre româneşti”.

Victor Iosif motivează editarea paginilor memorialistice vizând un exerciţiu introspectiv al generaţiei tinere, pentru a afla „în ce măsură ne putem ridica, prin aspiraţii şi lucrare, la înălţimea înaintaşilor”.

Ionuţ Horeanu descoperă în volumul Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi, semnat de Vasile Pop, „un studiu fundamental, bazat exclusiv pe documente contabile, de arhivă, lucrat în maniera unui critic autorizat, cu un deosebit simţ al observaţiei, cu o abordare exhaustivă a documentaţiei, într-un spirit monografic extrem de cuprinzător, oferind multiple faţete ale polului cultural reprezentat de această instituţie publică dintr-o controversată perioadă istorică”. Sunt amintite simpozioane, conferinţe, momente şi atitudini sugerând efervescenţa artistică reprezentată de cluburi, cenacluri, formaţii diverse, celebrităţi care s-au afirmat sau au interferat cu acest spaţiu generos al spiritualităţii ieşene. Sunt evocate, în acest sens, personaje ilustre implicate în circumstanţe notabile în tumultuoasa istorie a instituţiei: academicianul Horia Hulubei, scriitorii Geo Bogza, Marin Preda, Marin Sorescu, Emil Brumaru, Horia Zilieru; jurnalistul Mircea Radu Iacoban; actorii Teofil Vâlcu, Petru Ciubotaru, Ion Caramitru; folcloristul Vasile Adăscăliţei; cunoscuta formaţie «Roşu şi Negru» etc.

„Autorul cărţii – observă criticul Ionuţ Horeanu-, s-a ocupat şi de analiza cercurilor literare, a reţinut tematicele cluburilor, a evidenţiat compromisul propagandei partinice, a făcut referinţe la jurnalismul studenţesc, a evaluat bugetul consistent, precum şi entuziasta şi generoasa participare a publicului. Acest cumul de observaţii rezultate din valorificarea unor surse inedite, acribia cu care înscrie datele în numeroase tabele, faptul că ne dezvăluie o lume a profesioniştilor, felul detaşat în care se raportează la realităţile prezentate dovedind o profundă înţelegere a spiritului epocii, face din această scriere o piesă de excepţie, care poate servi unor viitoare monografii ieşene”.

Vasile Pop, vorbind despre importanţa Casei Studenţilor din Iaşi, precizează faptul că studenţii reprezentau un potenţial pericol pentru ordinea socială a regimului totalitar care investea în propagandă, dar încuraja implicit „cultura de masă”. Calitatea spectacolelor atrăgea un număr mare de spectatori, îndeosebi prin formaţiile de muzică, de teatru, fără a fi neglijate ciclurile de conferinţe susţinute de universitari, artişti şi intelectuali de prestigiu.

Vasile Diacon relevă expresivitatea comentariului Feliciei Acsinte, prin care „înnobilează textul vizat”, precum şi spiritul românesc şi consistenţa excursului critic al lui Ionuţ Horeanu.

Filiala SCLRB din Iaşi are în vedere pentru luna noiembrie lansarea unei antologii cu texte critice şi umoristice prilejuite de o senzaţională apariţie editorială: Vasile Diacon, Cocota de cauciuc negru, Editura Cronedit, Iaşi 2020.

 VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: