PSD Suceava 2020

Triplă sărbătoare a intelectualilor bucovineni

Deşi condiţiile actuale sunt destul de grele pentru a organiza activităţi culturale, membri ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina şi ai Asociaţiei Învăţătorilor „George Tofan” din fostul judeţ Rădăuţi, bineînţeles că-n număr limitat, în concordanţă cu ultimele prevederi guvernamentale, s-au întâlnit pentru a o sărbători pe colega noastră Valentina Hrişcă-Nicoară. Manifestarea a fost dublată şi de prezentarea a două cărţi recent apărute. Este vorba de cartea „Şcoala Normală de Învăţători de la Cernăuţi”, scrisă de Veronica Moscaliuc, şi de „Jurnal de două fronturi”, semnată de Gheorghe Dolinski, conducătorii celor două asociaţii.

Manifestarea a avut loc la sediul Asociaţiei Învăţătorilor „George Tofan” din Rădăuţi şi-a debutat cu cuvântul participanţilor despre personalitatea şi activitatea Valentinei, iniţiatoarea şi sufletul „Clubului intelectualilor” din zona Rădăuţilor, club recunoscut cu o activitate culturală bogată de-a lungul deceniilor. Totodată, vorbitorii au arătat şi realizările sale tipografice, ea fiind autoare a numeroase cărţi, cu caracter personal sau didactic, deoarece o viaţă a fost învăţătoare. Bineînţeles că n-au lipsit nici florile, pe care dna Valentina le-a primit cu mare bucurie, fiind cunoscută şi ca o mare iubitoare de flori, nu numai de copii. Dar oare copiii nu sunt florile omenirii? Şi-apoi să te ţii când a început să vorbească dna Valentina, neuitând să mulţumească acelora care au lăsat viruşii la poartă şi-au venit la această aniversare. N-am uitat de faptul că ziua ei de naştere este sărbătorită a doua zi după sărbătoarea „Sfintei Parascheva”.

Vădit emoţionată, Veronica Moscaliuc şi-a prezentat cartea, pe care a numit-o „cartea ei de suflet”. Discuţiile erau deja începute… A arătat că nu este scriitoare, dar a educat oameni valoroşi pentru ţară, prezentând mai mulţi elevi pe care i-a educat şi instruit, care au ajuns oameni importanţi. A evocat figurile câtorva foşti profesori care au educat-o şi pe ea. A făcut referire la mai multe personalităţi pe care le-a prezentat în carte. Nu a uitat să vorbească de fostul director Haralambie Burdujan, care a îndemnat-o, la acea vreme, să scrie şi despre această şcoală.

Ghiţă Aga din Dorneşti a comentat citatul care este pus în fruntea cărţii: „Nimic nu-i mai frumos, mai nobil şi mai înălţător decât meseria de profesor sau învăţător, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai curate, mai pline de energie şi de căldură fiinţe omeneşti” (Dumitru Almaş). A arătat că dna Moscaliuc ne pune pe masă o carte foarte interesantă.

La rândul meu, am arătat că lucrarea dnei Moscaliuc este un adevărat tezaur pentru învăţământul din ţara noastră, nu numai pentru cel din Bucovina. Se cunoaşte că pentru Bucovina şcoala pedagogică din Cernăuţi era laboratorul pregătirii de învăţători pentru ţară.

Cuvinte măgulitoare la adresa autoarei şi a cărţii sale au mai rostit gen. maior (r.) Vasile Moţoc, Simion Şuhan, Virginia Drahta şi Gheorghe Dascăl.

În continuare, gen. maior Vasile Moţoc a vorbit despre cartea „Jurnal de fronturi” (1914-1918 şi 1941-1942), conţinând contribuţiile prof. Dolinski, pe baza jurnalelor rămase de la Irimescu Ion din Arbore, participant la cele două evenimente. Şi-a manifestat bucuria pentru că este prezent în mijlocul unor intelectuali în oraşul Rădăuţi, oraş care este „un focar de cultură şi inteligenţă”. A făcut apoi un adevărat rechizitoriu împotriva războaielor şi a celor care le provoacă.

Printre altele, a spus că a fost impresionat de amănunţimea relatărilor din carte, arătând că Gh. Dolinski a redat fidel aceste jurnale, păstrând limbajul autorului acestora. Pentru aceasta, la finalul cărţii, a inserat şi un glosar, explicând 77 de termeni, în ordine alfabetică.

Gh. Aga a arătat că „autorul ne-a pus la dispoziţie, până acum, opt cărţi valoroase”. A apreciat foarte mult prefaţa cărţii, scrisă de gen. Moţoc, arătând că fotografiile sunt foarte vechi, chiar din timpul războaielor evocate, iar „meritul deosebit al autorului este acela că scoate din memorie anumite evenimente care, din varii motive, au fost îngropate în uitare”.

Simion Şuhan a povestit o întâmplare relatată de tatăl său, despre o luptă desfăşurată în al Doilea Război Mondial în zona oraşului Gura Humorului. A arătat că ostaşii coceau pâine într-un cuptor săpat în malul unor tranşee şi le dădeau pâine şi copiilor care se aventurau până la ei.

Gheorghe Dascăl a întrebat, dar n-a primit răspunsul pe loc: „De ce sunt necesare războaiele?”…

Virginia Drahta a arătat că această carte este un valoros document, mărturie de istorie locală şi nu numai.

În finalul manifestării, cei doi autori au mulţumit celor prezenţi, alături de Virginia Drahta, pentru c-au venit la manifestarea noastră. A urmat o nouă rundă de discuţii în faţa unei bucăţi de cozonac şi a unei plăcinte, care au fost stropite cu o băutură fină, oferită de sărbătorita Valentina.

Text şi foto:

Gh. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: