Era în 1817, sub domnia „porfiriului” rege George al III-lea şi a reginei Charlotte, protectoarea artelor în complicata Anglie. Puşcăriaşii de la Newgate sfârşeau în ştreang, indiferent dacă erau vinovaţi ori ba. Ministerul Afacerilor Externe era condus de simandicosul lord Sidmuth, care-i raporta direct reginei situaţia bieţilor condamnaţi din „Curtea Presei”. Dar, într-o bună zi, presat fiind de Charlotte, lordul hotărî să angajeze un „detectiv” pentru a investiga dacă pictorul Corday era adevăratul asasin al contesei de Averbury sau nu. Alegerea a căzut asupra căpitanului Rider Sandman din Regimentul 52 Grenadieri, veteranul de la Waterloo (1815). Conform romanului „Hoţul de spânzurătoare” de Bernard Cornwell, Sandman ar fi fost primul detectiv cu acte în regulă, cu mult înainte de apariţia Poliţiei Metropolitane londoneze, Scotland Yard, la 1829.
Cu câţiva ani înainte, un Congres al Sfintei Alianţe (Austria, Prusia şi Rusia) s-a desfăşurat, în capitala Bucovinei, la Cernăuţi, în 1823! Acesta ar fi trebuit să soluţioneze militar existenţa a trei focare revoluţionare din Neapole, Grecia şi Spania. Nu a fost să fie, deoarece întâlnirea de la Cernăuţi dintre împăraţii Francisc I al Austriei şi ţarul Alexandru I al Rusiei nu a beneficiat de prezenţa marelui cancelar Metternich, care a preferat să rămână la Liov, anticipând că întâlnirea dintre cele două capete încoronate se va desfăşura în… petreceri, politeţuri şi daruri scumpe. Ceea ce s-a şi întâmplat de fapt, cei doi împăraţi uitând cu desăvârşire de spinoasa problemă continentală, atunci când au fost prinşi în mrejele ospitalităţii bucovinene de la Cernăuţi.
Comentarii