Din zodia ciumei, în zodia coronaviruslui (15)

În gardă contra propriilor instinct

Bacil.Abia în 1894, bacteriologul francez Alexandre Yersin a identificat bacilul răspunzător de ciuma neagră. Acesta a fost numit Yersinia pestis, după numele bacteriologului. La patru ani, un alt francez, Paul-Louis Simond, a descoperit rolul pe care l-a avut un purice (purtat de rozătoare) în transmiterea bolii. La scurt timp după aceea s-a realizat un vaccin cu care s-a realizat un succes limitat.” (BlogulluiBalutescu)

Blondă (de carantină). Degeaba spuneţi că nu toate blondele sunt proaste. Pe naiba! Soţia mea este – de când o ştiu – brunetă, dar ieri – plictisită de carantină – şi-a vopsit părul în blond. Iar seara mi-a făcut un scandal monstru: de unde este păr de brunetă în pat şi pe peria din baie!?

Ciuma (la Moscova). „În trecut, ruşii nu înţelegeau de ce carantina era vitală în timpul epidemiilor şi, adesea, protestau cu înverşunare, înrăutăţind situaţia. În timpul primei epidemii de ciumă din Rusia, din 1654, măsurile de carantină erau deja inutile în momentul în care necesitatea lor a devenit evidentă. Acea epidemie a fost devastatoare, ucigând aproximativ 700.000 de oameni. Până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, conştientizarea publicului despre bolile infecţioase s-a maturizat oarecum. În 1768, Ecaterina cea Mare s-a vaccinat împotriva variolei, una dintre cele mai răspândite boli infecţioase ale epocii, şi a insistat ca toţi curtenii şi oficialii să facă acelaşi lucru. Cu toate acestea, 3 ani mai târziu ciuma şi nu variola a cuprins Rusia. În 1771, soldaţii care se întorceau din războiul contra Imperiului Otoman au adus ciuma la Moscova. Neglijarea măsurilor de siguranţă a însemnat răspândirea foarte rapidă a ciumei. Până în iulie 1771, o mie de oameni pe zi mureau la Moscova. Autorităţile, inclusiv guvernatorul, au fugit din oraş de frică şi, astfel, au început revoltele. Cadavrele au fost lăsate pe străzi şi în case; autorităţile nu aveau personal sanitar pentru a le ridica şi a le îngropa, aşa că munca era efectuată de condamnaţi, care purtau haine de protecţie, dar oricum ei au murit în număr mare. În mijlocul panicii, s-au răspândit zvonuri conform cărora o anumită icoană ar putea proteja oamenii împotriva ciumei. Acesta a fost amplasată deasupra uneia dintre porţile oraşului, iar oamenii s-au îngrămădit pe o scară, pentru a săruta icoana, contribuind astfel la răspândirea şi mai mult a bolii. Arhiepiscopul Ambrozie al Moscovei a încercat să oprească adunarea, înţelegând că aceasta a înrăutăţit situaţia. Încercarea lui de a scoate icoana a dat startul unei revolte; mulţimea s-a repezit în Kremlin şi, în căutarea arhiepiscopului, a jefuit vechea mănăstire Chudov. A doua zi, Ambrozie a fost capturat şi linşat de mulţime. Ecaterina cea Mare l-a însărcinat pe generalul Piotr Yeropkin să restabilească ordinea. Yeropkin, cu 10.000 de soldaţi, a intrat în oraş şi a potolit revolta. Pe 16-17 septembrie 1771, Yeropkin i-a atacat pe răsculaţi cu tunul, ucigând mai mult de 100 de persoane. Aproximativ 300 de persoane au fost condamnate ulterior. După revoltă, alte patru regimente au fost plasate la Moscova pentru a asigura securitatea, iar măsurile de carantină au fost respectate cu stricteţe.” (BlogulluiBalutescu)

Derapaje. „În Europa, sentimentele anti-emigranţi (şi faţă de alte grupuri sociale) încep să se contopească acum cu neliniştea legată de Covid-19. Acest gen de derapaj – de la o boală la acuzaţii contra unor categorii vulnerabile – este un rezultat pe care l-am văzut de-a lungul istoriei, întrucât pentru epidemiile de ciumă erau învinovăţiţi străinii, prostituatele, săracii sau evreii (suspectaţi că provocau ciuma prin otrăvirea fântânilor). Virajul predictibil către xenofobie, rasism şi persecuţie reprezintă o dezintegrare a legilor şi moralei societăţii noastre în faţa temerii şi a bolii. Şi acesta este tot un simptom al bolii, chiar dacă nu unul de ordin biologic. În următoarele luni, Covid-19 ar putea continua să se răspândească. Va trebui să fim în gardă contra contagiunii, dar va trebui să fim în gardă şi contra propriilor noastre instincte umane. ” (Hannah Marcus, Universitatea Harvard)

Medici. „Cei mai buni medici din lume sunt doctorul Dietă, doctorul Linişte şi doctorul Veselie.” (Jonathan Swift)

Prevedere. Diametrul vechilor ţigări sovietice era de 7,62 mm, ca al unui cartuş. Nu era o simplă coincidenţă: în două-trei ore, fabrica putea fi reprofilată.

Promisiune. După ce se termină cu izolarea, promit că două săptămâni nu mai intru în casă!

Râs. „Râsul ajunge uneori până la convulsii. Se spune că unii au murit de râs. Mi-e greu să o cred şi sunt sigur că mult mai mulţi au murit de supărare.” (Voltaire)

Sfat. Mama mi-a spus să nu am niciodată încredere în cineva al cărui televizor e mai mare decât biblioteca.

Umor. „Umorul este o afirmare a demnităţii, o declaraţie a superiorităţii omului faţă de tot ceea ce i se întâmplă.” (Roman Kacew, scriitor francez)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: