Multe discuţii după unirea din 1918 a provinciilor româneşti s-au referit la facilităţi suplimentare pentru Bucovina, al doilea ducat după cel al Vienei, bucovinenii considerându-se superiori celor din Vechiul Regat. Acest sentiment s-a manifestat şi în comunism, când se privea cu condescendenţă punerea la conducerea regiunii Suceava a comuniştilor din zona Botoşani sau Dorohoi. Realitatea confirmă totuşi că bucovinenii erau mai gospodari decât regăţenii. În cei 130 de ani de ocupaţie, imperiul austriac îi învăţase mai temeinic cu disciplina, respectarea legilor sau corectitudinea sanitară. Numărul de ceasuri deţinute de populaţie era de peste două ori mai mare în Bucovina decât în fostul regat. Casele erau mai spaţioase, iar drumurile respectau linia dreaptă. Suntem şi azi încântaţi de aliniamentul drumului Suceava – Siret sau Cacica – Vicov. Ce are dl Lungu cu această rigoare austriacă şi de ce opoziţia din Consiliul Local îl critică, aproape zilnic, că nu locuieşte în Suceava, ci dincolo de graniţa cu fostul regat, vom vedea în continuare.
Trei statui reprezentând personalităţi din Moldova
Palatul de Justiţie – clădire din patrimoniul istoric, construit între 1851 – 1855, înconjurat de o mică, dar frumoasă zonă verde, patronează şi trei statui reprezentând personalităţi din Moldova. În perioada frământărilor de la 1848, acestea au fost refugiate şi în Bucovina. Sculptorul Gheorghe Covalschi, în anul 1973, a realizat busturile celor trei mari oameni care au contribuit decisiv la realizarea unirii din ianuarie 1859 prin alegerea comună, ca domnitor în Moldova şi Muntenia, a lui Alexandru Ioan Cuza. Onorând Palatul de Justiţie, în ordine, aceste busturi îi reprezintă pe:
- Costache Negri (1812 – 1876), în 1848 a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. Fondator, în 1875, împreună cu Mihail Kogălniceanu, al Partidului Naţional Liberal;
- Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891), fost prim-ministru pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, realizator al primului proiect de constituţie în care apare „separaţia puterilor în stat”. În 1863 a conceput primul cod civil şi primul cod penal;
- Alecu Russo (1819 – 1859), ideolog al Revoluţiei de la 1848. Este primul care a popularizat cuvintele „român” şi „România”, mai ales prin poemul „Cântarea României”, scris în franceză şi tradus apoi, după cinci ani, în româneşte. Fost avocat, din 1852.
Niciun primar, în aproape 50 de ani, nu a îndreptat placa pe care este înscris numele lui Mihail Kogălniceanu
Deşi au trecut aproape 50 de ani de la aşezarea lor în parc, statuile se prezintă foarte bine, dar niciun primar, din cei opt care s-au perindat de atunci, nu a avut acea „rigoare austriacă” pentru a îndrepta placa de pe soclul cu numele lui Mihail Kogălniceanu, care, nefiind la cumpănă sau boloboc cum se mai spune, dă impresia că a fost montată de un instalator beat. Acum, cu maşini de găurit cu percuţie şi fel de fel de dibluri, n-ar fi o problemă de aliniat. Nu de alta, dar senzaţia de neglijenţă, accentuată şi de sensul peiorativ al firmei „La 3 Bărboşi” de pe dugheana din colţul parcului, nu face decât să distrugă atitudinea solemnă a celor trei busturi. Acel chioşc, ce ar trebui expropriat şi desfiinţat cu tot cu firma de băşcălie, face cel mai mare rău frumosului parc precum şi punerii în valoare a monumentului istoric.
GRIGORAŞ ILIE,
un alegător de-al domnului Lungu în toate cele patru mandate de până acum
P.S. Este trist că primarul n-a reuşit, în atâţia ani, să formeze o direcţie de urbanism iubitoare a oraşului, comparabilă cu direcţiile similare din Piatra Neamţ sau Botoşani. A noastră, printre multe alte prostii, a stricat aliniamentul celei mai frumoase străzi din Suceava, str. Mărăşesti, cu câteva construcţii ieşite înspre stradă. De unde, înainte, mama mergea sau venea lejer de la şcoală cu copilul ţinut de mână, acum, în acele locuri, trebuie să meargă în şir indian, ba, în plus, la construcţia cu coafor, să fie atentă şi la ţurţurii ce pot să-i cadă în cap. Nici în asigurarea unui trafic acceptabil nu reuşeşte să facă nimic direcţia respectivă. După ce au acceptat blocuri P+4 în spatele Unităţii de Pompieri de pe str. Universităţii, a fost nevoie ca Primăria să plătească ani în şir un poliţist local, înarmat şi cu un aparat fotografic, care să asigure o circulaţie acceptabilă în zonă. Acum se aude că se fac presiuni pentru modificarea PUZ-ului pentru blocuri P+8, tot în acea zonă, ceea ce ar duce la angajarea a încă patru poliţişti locali, plus încă patru aparate de fotografiat. Chiar cu tot cu această suplimentare de forţe, furnicarul majorat de maşini ar „acoperi” Primăria şi Unitatea de Pompieri, făcând inutilă şi instalarea programată, în intersecţia din faţa ei, a aparatului de monitorizare a calităţii aerului.
Comentarii