Din zodia ciumei, în zodia coronavirului (10)

Curaj, inteligenţă şi bani

Ambulanţă. „Prima staţie de ambulanţă de pe teritoriul actual al ţării noastre a fost înfiinţată la Timişoara, din iniţiativa unor bancheri şi comercianţi. Aceştia au s-au pus bazele Societăţii «Salvarea», al cărei statut a fost aprobat de adunarea generală a membrilor la 2 decembrie 1886. A fost a doua staţie de acest fel din Imperiul Austro-Ungar, după cea din Viena (1884), devansând oraşe considerate mai importante, ca Budapesta sau Graz. Vehiculele folosite iniţial pe post de «ambulanţe» nu au fost trăsuri, ci trei bărci ce se deplasau pe Canalul Bega. După cum relatează istoricul Nicolae Ilieşiu, în lucrarea «Timişoara – monografie istorică», publicată în 1943, „A mai grăbit înfiinţarea serviciului de Salvare de la Timişoara şi următoarea întâmplare: în anul 1885, în faţa vestitei cafenele Împăratul Turcesc din cartierul Fabric, s-a întâmplat o mare nenorocire. Un trecător a alunecat pe gheaţa care se prinsese pe podul care trecea peste un braţ al Begăi din faţa cafenelei şi, căzând în apă, s-a înecat. Mulţimea privitorilor n-a putut face nimic pentru salvarea acelui nenorocit, neavând unelte necesare pentru salvare». 20 de ani mai târziu avea să apară şi la Bucureşti un serviciu de Salvare, aceasta fiind considerată prima ambulanţă «oficială» din România, iniţiativa de la Timişoara fiind una privată. În anul 1906, renumitul medic Nicolae Minovici a pus bazele acestui serviciu (pe care l-a şi condus timp de 35 de ani), după modelul staţiei de salvare care funcţiona la Viena din 1884.” (Publimix.ro).

Braşov. „Preotul Radu Tempea din şchei (1691-1743) ne-a lăsat o amplă descriere a epidemiei de ciumă de la Braşov din anii 1718-1720. Cred că e importantă pentru noi, mai ales că vine din partea unui preot ortodox. Una peste alta, el ne-a dat o relatare rece şi intenţionat obiectivă a unui eveniment care a zguduit comunitatea Braşovului – ciuma de la 1718-1720 – care a ucis cam jumătate din populaţia oraşului, revenirea demografică producându-se abia spre sfârşitul secolului. „Şi, cel mai probabil, acest eveniment nedorit, a provocat – de fapt – decăderea accelerată – ca „ombilic transilvănean”, a Braşovului în secolul al XVIII-lea, în favoarea unor târguri, burguri… mai bine plasate pe traseele vremii, nesperiate de ciumă, … cum ar fi Sibiul, Sighişoara etc. – n.a.) (Historice.ro).

Dialog (în carantină). – … Şi nu uita – spune bunica, nepoatei curioase –, în viaţa fiecărei femei ar trebui să fie doar o singură mare iubire! – Şi cine a fost marea ta iubire, bunico? – Marinarii…

Salvare. „Într-o situaţie disperată, numai curajul şi inteligenţa te mai pot ajuta.” (Jean Piaget).

Urgenţă. „Primul serviciu de ambulanţă deservit de un spital a intrat în «producţie» la 28 martie 1866, în oraşul Cincinnati, din statul american Ohio. James A. Jackson figurează pe postul de «conducător de ambulanţă» în registrele de angajaţi ale spitalului, păstrate până în zilele noastre, având un salariu de 360 de dolari pe an. Nu era foarte mult pentru nobila misiune de a salva vieţi. Ambulanţa în sine avea, de regulă, doi cai putere, fiind o trăsură în care se găseau atele, bandaje, o pompă stomacală, morfină, brandy şi alte asemenea echipamente şi substanţe considerate indispensabile de doctorii vremii. În curând, servicii similare au apărut şi în alte părţi ale lumii, medicina de urgenţă devenind un înger păzitor la scară planetară, motiv pentru care îndreptăm un gând de recunoştinţă pentru cei care o slujesc. Termenul «ambulanţă» provine din limba latină, cuvântul «ambulare» însemnând «a merge, a se mişca». Aceasta este chiar esenţa serviciului de ambulanţă, care merge pentru a lua pacientul şi a-l duce acolo unde poate primi o mai bună îngrijire. Armata romană avea, de altfel, echipe organizate, care cărau bandaje şi apă, îngrijind răniţii în spatele frontului. Pentru fiecare viaţă salvată, primeau un bănuţ de aur (de la administraţia romană, nu de la pacient). Din păcate, majoritatea progreselor în domeniul medicinei de urgenţă (şi medicinei în general) sunt legate de războaiele purtate de-a lungul timpului.” (Publimix.ro)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: