Scurtă istorie a teatrului rrom din România (II)

„Teatrul politic”reactualizat de artiştii rromi

Aceste spectacole au fost gândite ca teatru documentar, utilizând interviul, fiind introdus în clasa dramaturgiei sociale. Majoritatea actorilor de etnie rromă, au fost inspiraţi de regizorul David Schwarz, (printre care amintim Alina Şerban, Alex Fifea, Andrei Şerban), adept convins al „teatrului politic” – dramaturgie poziţionată în perspectiva stângii asumate. Schwarz este de părere că întreaga dramaturgie este puternic influenţată de politică, pentru că se doreşte a fi o alocuţiune publică participativă la metamorfoza neîntreruptă a conexiunilor puterilor din structura unei comunităţi. O parte a acestor montări sunt piese de teatru documentar inspirate din realitatea cotidiană rromă contemporană, dar jucate de actori non-rromi. Piesele proiectează realitatea din comunităţile rrome, dar din punctul de vedere al majoritarilor albi privilegiaţi, şi sunt adresate publicului majoritar. Exemplificăm în acest sens piese din categoria „Despre rromi fără rromi”, „Despre oameni şi cartofi”, scrisă şi regizată de actorul Radu Afrim, „Ţiganiada”, o adaptare a scriitorului Ioan Budai Deleanu, regizată de Alexandru Dabija la Teatrul Naţional din Cluj, piesa „Maskar” produsă de Centrul de Teatru Educaţional Replika. „Maskar” se vrea o piesă despre diferenţa percepţiei majorităţii asupra unei minorităţi.

În prezent, există 7 producţii în repertoriul teatrului rrom: „Gadjo Dildo”, „Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa”, „Albastru – Portocaliu”, „Corp Urban”, „Kali Tras”/„Frica Neagră” şi „Cultul Personalităţii”, „Sexodrom”.

Prin teatru, actorii rromi îşi celebrează identitatea pe scenă

Cu toate că în România nu există încă, în 2018, s-au mai urnit lucrurile cât de cât în acest sens, prin coproducerea spectacolului „Kali Tras”, de către Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti şi Giuvlipen, care descrie Holocaustul rromilor din Transnistria. Prin teatru, actorii rromi îşi celebrează identitatea pe scenă şi doresc să contribuie la un nou tip de teatru care include actori minoritari non-albi.

Închei prin a spune că am fost singura persoană din judeţul Suceava care a organizat un spectacol de teatru rrom cu ocazia Caravanei Marii Uniri, în noiembrie 2018. În auditoriumul Joseph Schmidt al Casei de Cultură a Studenţilor din Suceava a fost jucată pentru prima şi ultima oară până în prezent piesa „Cerere în căsătorie” – „Mangipe prandemasqe” de A.P. Cehov, montată de Compania teatrală Amphiteatrum, condusă de Sorin Aurel Sandu, având interpreţi rromi cu identitate asumată. Din distribuţie au făcut parte Sorin Sandu, Vera Linguraru, Dragoş Dumitru.

LUCIAN DIMITRIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: