„Un om, o iubire, o împărtăşire”

Dimitri Bogdan Damaschin este un poet tânăr, un visător, un romantic care a moştenit de la înţeleapta bunică Ortansa o comoară de înţelepciune a cuvintelor, un stup al creaţiilor populare, ea fiind pentru Bogdan o icoană sfântă a copilăriei. Volumul de versuri „Un om, o iubire, o împărtăşire” este precedat de un cuvânt înainte de Elena Antimia Miron.

Volumul se desfăşoară pe 259 de pagini configurând un univers distinct, a cărui evoluţie lentă a marcat momente importante din viaţa personală a autorului pulsând de amintirea celor dragi de altădată.

Vocaţia interiorizată pentru scris, distincţia masculină, ca şi predispoziţia romantică a registrului de caracterizare i-au permis autorului să realizeze imagini tulburătoare, străbătute adesea de câte o undă de delicateţe adolescentină. Poetul proiectează aspiraţia unei iubiri posibile într-un plan imaginar, într-un viitor nedefinit, constituind o poezie programatică pentru viziunea erotică: „Ascunse printre mii de rânduri/ Lacrimi ajunse-n asfinţit/ Cine poate să mă-nveţe?/ Să pot iubi desăvârşit…”.

Continuă descrierea dorinţei puternice a poetului pentru împlinirea iubirii ideale, care ar putea fi un vis de fericire deplină.

Predomină elementele de pastel, descrierile de natură, în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale Cosmosului, iar în ultimele strofe se intensifică accentele de idilă, finalul fiind impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea, în numele căreia poetul este gata să ofere sacrificiul suprem.

Îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cu planul universal-cosmic este sugestiv relevată de prezenţa elementelor specifice ale acestora. Trebuie remarcate, în mod deosebit, imaginile auditive şi cele vizuale care compun tabloul pictural propus de autor.

Jocul dragostei, care este prezent în poezie, în care gesturile tandre, chemările iubirii optimiste, având chiar o notă de veselie, se constituie într-un adevărat ritual. De remarcat este faptul că iubita îşi face un scurt autoportret, din care reiese şi emoţia întâlnirii. Arta iubirii este relevată prin gesturi tandre, mângâietoare, ademenitoare.

Strofele sunt încărcate de profunde idei filozofice.

Într-o altă poezie imaginea feerică a naturii terestre este luminată de astrul tutelar, fiind sugerată de epitete interferând astfel planul teluric cu cel cosmic. Întreg tabloul este încărcat de gingăşie şi emoţie.

Planul celest şi planul terestru se omogenizează într-o natură plină de vrajă şi gingăşie; prin imaginea vizuală a norilor personificaţi, se obţine o imagine feerică, unică.

Complexă prin domeniul tematic şi prin intensitatea gândului, plastică şi elegantă ca text, originală prin stilul de gândire şi expresie, reprezentativă pentru spiritualitatea pe care o reprezintă, poezia dlui Dimitri Bogdan Damaschin se configurează, treptat, într-o operă cu un timbru inedit.

     Prof. VALERIU SANDOVICI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: