2 august – Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Rromilor

Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Rromilor ne reaminteşte că avem datoria să luăm atitudine faţă de orice formă de violenţă, xenofobie şi extremism. Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor a fost recunoscută oficial de Parlamentul European în anul 2015, printr-o rezoluţie.

Şi rromii din Europa au fost ţinta politicilor de exterminare naziste. În seara de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz IIBirkenau, 2.897 de rromi care mai erau în viaţă – femei, bătrâni şi copii –, din aşa-numitul „lagăr al ţiganilor” au fost exterminaţi în camerele de gazare.

În timpul războiului, între 20.000 şi 60.000 de rromi din România au fost deportaţi în lagăre – femei, bărbaţi, copii. Deşi în ţara noastră nu s-a aplicat direct „soluţia finală”, mai exact transportarea direct în camerele de gazare, mareşalul Ion Antonescu a ordonat deportarea rromilor. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust. Genocidul nazist împotriva rromilor poartă numele de „porajmos” (sau „samudaripen)” în limba romani. Cuvântul „poraimos” înseamnă „devorare”, iar „samudaripen” înseamnă „ucidere în masă”, în limba romani. N-au existat supravieţuitori rromi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru rromi şi i-a supus unor experimente îngrozitoare.

Deportarea rromilor din România în Transnistria 1942-1944

A promovat regimul Mareşalului Ion Antonescu politici hitleriste prin adoptarea „soluţiei finale” în ceea ce priveşte deportarea evreilor şi a rromilor? Sau Antonescu a respins directivele Germaniei şi a optat pentru emigrarea evreilor din teritoriile româneşti? Cert este că deportarea evreilor, care a început în 1941, a fost urmată de cea a rromilor (ţiganilor, cum sunt denumiţi în documentele oficiale ale vremii.

Politica privind rromii (ţiganii)

Rromii, în majoritate analfabeţi şi rurali, nu erau văzuţi ca o ameninţare economică sau politică. În afara câtorva publicaţii şi rapoarte ştiinţifice marginalizante, nu sunt dovezi că intelectuali sau politicieni români sau restul societăţii aveau sentimente împotriva rromilor.

Examinarea mărturiei mareşalului Ion Antonescu la procesul său după război, cererile sale ca străzile Bucureştiului să fie curăţate de vagabonzi ţigani sau nomazi, şi opiniile sale despre ei sugerează că el a fost de acord cu deportarea anumitor neamuri de rromi din România.

Deportările

La cererea lui Antonescu, statisticienii Institutului Central de Statistică au întocmit rapoarte cu informaţiile demografice privind populaţia rromă din 1942. Hitler a cerut deportarea evreilor care erau în lagăre de muncă din România în Transnistria, dar Antonescu a refuzat, spunând că situaţia militară este instabilă. Un decret regal emis pe 21 august 1942 a elaborat normele pentru confiscarea proprietăţilor „evreilor şi ţiganilor”. Rromii care nu se „ridicau la standardele moralităţii” trebuiau strămutaţi în Transnistria ca forţă de muncă. Perioada strămutării nu era precizată. „Ţiganii” care puteau dovedi un statut moral „bun” şi care au avut domiciliu stabil în perioada de 10 ani specificată – între 1 august 1932 şi 1 august  1942 nu urmau să fie strămutaţi. În pactică, această excepţie nu a fost respectată. Bărbaţii care puteau servi în armată erau, de asemenea exceptaţi de la deportare.

Evacuarea rromilor nomazi 1 iunie – 9 august 1942

În noiembrie 1940. Ministerul Afacerilor Interne a interzis deplasările rromilor nomazi. Doi ani mai târziu, aceştia erau primii vizaţi pentru deportare în timpul iernii, la recomandarea Ministerului Sănătăţii care s-a temut că nomazii şi cerşetorii vor răspândi tifosul. Nomazii urmau să folosească căruţele drept mijloc de transport în Transnistria. Până la finele lui august 1942, autorităţile au estimat că un număr de  aproximativ 13.000 de rromi au trecut graniţa în Transnistria. Deportaţilor nu li s-a acordat  nici timp, pentru a se pregăti pentru deportare, nici informaţii despre destinaţie, autorităţile inventând scenarii în care rromii ar primi case, animale şi muncă garantată pentru participarea „voluntară” în Campania de relocare în regiunile Golta, Balta şi Oceacov. (Va urma)

LUCIAN DIMITRIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: