Veşti de la Muzeul de Istorie

Expoziţia „Baia înainte de Baia”

Muzeul Naţional al Bucovinei invită publicul sucevean la expoziţia „Baia înainte de Baia”, deschisă la Muzeul de Istorie, în perioada 31 iulie – 1 noiembrie 2020.

Potrivit MNB, expoziţia îşi propune să prezinte publicului, alături de piesele restaurate şi în curs de restaurare, diverse artefacte arheologice descoperite în cei 3 ani de evaluare şi părţi din documentaţia de cercetare, relevante pentru înţelegerea unei epoci demult apuse.

La Baia, locuirea a fost documentată încă din preistorie

Astfel, evaluările arheologice de la Baia – „În Muchie”, comuna suceveană Baia, desfăşurate între anii 2012-2014, au adus o serie de informaţii noi, referitoare la evoluţia habitatului uman din această zonă. Astfel, aici a fost documentată locuirea încă din preistorie.

Cele mai vechi urme descoperite sunt din faza Precucuteni I (cca. 5000-4800 î. Hr.) a marelui Complex cultural Precucuteni-Cucuteni-Ariuşd-Tripolie. Urmează epoca bronzului (cultura amforelor sferice, cultura Costişa-Komarov), secolele I î.Hr. – I d.Hr., secolele II-III d.Hr. (Cultura carpilor), secolele IV-V d. Hr. (Cultura Sântana de Mureş-Cerneahov) şi secolele VI-VII d-Hr.

Alături de artefactele din piatră, a fost descoperit un număr mare de vase fragmentareşi întregibile

Aşezarea precucuteniană, datată în prima fază de evoluţie a acestui nivel cultural, este a doua de acest tip cunoscută în România, după cea de la Traian –„Dealul Viei”. La Baia au fost cercetate urmele a patru locuinţe, între care una (Edificiul nr. 3/2013) de mari dimensiuni. Alături de diverse artefacte din piatră, statuete, elemente de arhitectură etc., a fost descoperit un număr mare de vase fragmentare şi întregibile, multe dintre ele cu decoruri necunoscute până în prezent; se remarcă vasele cu siluete antropomorfizate de tip coloană, definite astfel în urma cercetărilor de la Baia, care sunt prezente în expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie încă din 2016. De altfel, ceramica documentează şi celelalte perioade cronologice menţionate.

Metodologia de cercetare a fost una inedită, pentru peisajul arheologic românesc. Astfel, alături de diverse analize interdisciplinare, realizate de specialişti din ţară şi străinătate, prelevarea datelor referitoare la structura construcţiilor s-a făcut cu minuţiozitate: au fost codificate toate tipurile de amprente identificate pe lutuiala arsă, au fost cântărite toate resturile de la pereţi, au fost documentate cu mare atenţie toate urmele şanţurilor de fundaţie. Rezultatele au fost pe măsură, fiind identificate diverse aspecte constructive din epocă, necunoscute până acum.

Laboratorul zonal de restaurare din cadrul Muzeului Naţional al Bucovinei a fost cel care, de-a lungul timpului, a reuşit, alături de alte piese, să restaureze un număr de 27 de vase; celelalte, întregibile, îşi aşteaptă rândul. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: