Din zodia ciumei, în zodia coronavirusului (6)

Despre şarpele care mânca licurici

Atenţie! Când mergeţi la restaurant mâncaţi încet şi mestecaţi pe îndelete, că dacă vă înecaţi cu mâncare şi tuşiţi nu mai stă nimeni să vă facă manevra Heimlich, pentru că toţi vor fugi care-ncotro!

Constatare (valabilă şi în carantină). „Un studiu cuprinzător realizat de Poliţie arată că nicio femeie nu şi-a ucis soţul în timp ce acesta spăla vasele.” (Earl Wilson, 1907-1987, jurnalist american).

Drept. „Qui meurt a le droit de tout dire.” (Fr. Villon, „Testament”)

Erevan (de virus). Un ascultător întreabă: „Dacă n-ar fi existat internetul, ce ne-am fi făcut în criza asta de coronavirus? Radio Erevan răspunde: „E simplu. Dacă n-ar fi existat Internetul, n-am fi avut nicio criză de coronavirus.”

Eufemism. Cum îi spui iubitei că s-a îngrăşat de la statul în casă? – Eşti mai mult decât mi-am dorit.

Imunitate. Oare de ce se tem de virus parlamentarii noştri? Că doar au… imunitate!

Izolare. În a zecea zi de izolare la domiciliu, soţia m-a trimis la plimbare, în cartier. A zis că pot sta cât vreau şi că, la o adică, va plăti ea amenda.

Onomastice. Aş putea paria că – peste vreo nouă luni – în unele familii dintr-o anumită etnie se va naşte o fetiţă cu numele Pandemia, ori un băieţel numit Covidel. Să moară Epidemia dacă vă mint…, mânca-v-aş!

Paradox. Paradoxul convieţuirii în comunitate în pandemie: deşi toţi purtăm măşti, unii abia acum îşi arată adevărata faţă. (Luminiţa Ignea).

Păcate. „Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri şi Dumnezeu se roagă de om să mai lase păcatul. Acum, judecaţi şi voi, cine de cine să asculte mai întâi: Dumnezeu de om sau omul de Dumnezeu?” (Arsenie Boca).

Reţiproca”. Dacă îţi spune că te iubeşte (când staţi izolaţi în casă de o săptămână) spune-i că îl iubeşti şi tu pe el! Nu-l lăsa pe bietul tău soţ să mintă de unul singur! Fii o nevastă fair-play, ce naiba!

Soluţii (de ieşire din criză). În august, într-un oraş mic, cade o ploaie torenţială şi face ca pentru câteva zile oraşul să pară pustiu. Era ceva timp de când criza a afectat acest loc, toţi aveau datorii şi trăiau pe baza creditelor. Din fericire, vine un milionar burduşit cu bani şi intră în singurul hotel, mic, al locului, cere o cameră, pune o hârtie de 100 de euro pe masa recepţiei şi se duce să vadă camerele. Şeful hotelului ia bancnota şi fuge să-şi plătească datoriile la măcelar. Acesta ia bancnota şi fuge să-şi plătească datoria la crescătorul de porci. Acesta pleacă să plătească ceea ce datorează furnizorului de hrană pentru animale. Proprietarul morii ia bancnota din zbor şi fuge să-şi lichideze datoria la Maria, prostituata pe care o lungă perioadă de timp nu o plătise, căci, deh, în vremuri de criză, până şi ea oferea servicii pe credit… Prostituata, cu bancnota în mână se duce la Micul Hotel, unde şi-a adus clienţii în ultimele dăţi şi nu plătise încă, şi îi dă bancnota proprietarului hotelului. În acel moment, milionarul care s-a uitat la camere până să vină Maria, spune că nu îi place niciuna, ia bancnota şi pleacă. „Nimeni nu a câştigat niciun ban, dar acum tot oraşul trăieşte fără datorii şi priveşte viitorul cu încredere”! Morala: Dacă banii circulă în economia locală, criza s-a terminat!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: