Despre prevenţie

Aproape de graniţa cu Austria

În 2003 m-am înscris, împreună cu tatăl meu, într-o excursie la Vatican, cu opriri mai scurte sau mai lungi la Budapesta, Viena, Veneţia, Florenţa, Pisa şi Asissi. Prima noapte am dormit-o la marginea Budapestei, în fostul pavilion administrativ al unei întreprinderi socialiste, transformat în hotel.

În drum spre frontiera cu Austria, trecând pe lângă nişte pensiuni, hoteluri şi restaurante, ghidul a întrebat dacă este nevoie să oprim, dacă are nevoie cineva să meargă la toaletă. „Nu!” Apropiindu-ne de Austria, din spatele autocarului, o voce disperată: „Opriţi!” A oprit autocarul şi, pe culoarul dintre scaune, a trecut pe lângă noi un foarte puternic miros… Noroc că pe marginea şoselei erau nişte tufe şi respectiva domnişoară (din Suceava) a putut să-şi abandoneze lenjeria intimă. „Dar de ce n-a spus când am trecut pe lângă acele restaurante?!” „Nu se întâmplase încă!” a venit răspunsul din partea unui fost cadru militar, din Oltenia.

La Londra, în Piaţa Trafalgar

Fiind la Londra, la trecerea dintre ani, m-am gândit să merg până în Piaţa Trafalgar (kilometrul zero) să văd pe viu cum sărbătoresc ei revelionul. Am luat-o pe jos şi m-am bucurat să văd casele împodobite de sărbătoare cu arcade verzi de holly şi becuri multicolore. Undeva, sub podul Waterloo, erau mai mulţi oameni ai străzii (homeless) în jurul unui cazan în care ardeau nişte lemne. Nu m-am uitat prea mult la ei, spre a nu fi luat la întrebări.

Am trecut Tamisa şi, în final, am ajuns acolo unde îmi propusesem. Piaţa era plină cu foarte multă lume. Fântânile arteziene din centrul pieţei erau îngrădite cu nişte panouri înalte de vreo trei metri. Un panou electric publicitar îţi atrăgea atenţia să ai grijă de buzunarul tău.

Când s-a apropiat momentul trecerii în noul an, a început numărătoarea inversă: „ten, nine, eight,… Happy New Year!” … artificii, vinuri spumante, băuturi de toate felurile, îmbrăţişări, pupături, ţipete… tatuaţi, mânjiţi cu diferite sprayuri, beţi… multă poliţie! Am stat acolo cam jumătate de oră, timp în care lumea a început să se rărească. Când să iau metroul, ca să mă întorc la gazda mea, surpriză! Toate porţile erau deschise. Intrarea era liberă. Nu trebuie să mai cumperi bilet.

Mi-am zis: „Ce-nseamnă să fii inteligent şi să eviţi nişte cheltuieli mult mai mari decât nişte bilete pentru metrou!”. Cam cum ar fi să ai câteva zeci sau sute de oameni beţi la un loc, care să înceapă să spargă parbrize şi vitrine… să se bată cu poliţia?!… Pagubele materiale ar fi enorme, plus multă energie umană consumată cu tot felul de cercetări!

La Suceava, în apropierea Bisericii Mirăuţi

Coborând prin dreapta Bisericii Mirăuţi, strada este umbrită de coroanele unor copaci foarte bătrâni. Unii dintre ei sunt semiuscaţi şi, din când în când, pe stradă cad crengi groase, grele la vreo câteva zeci de kilograme. Sunt un adevărat pericol pentru toţi cei care trec pe acea stradă.

Este posibil ca în una din zile o creangă uscată să cadă şi să nenorocească pe cineva. Chiar să-l omoare! Mai este posibil ca o creangă uscată să cadă peste o maşină în trafic, iar acea maşină să o ia necontrolat în una dintre casele de pe marginea străzii. Ar veni imediat cei de la ISU şi de la câteva posturi de televiziune…

„Dar de ce nu s-a prevenit?!”

„Nu se întâmplase încă!”

CONSTANTIN PAPUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: