Buchiseli. Pe sărite

 Pleonasme. Chiar dacă, aşa cum menţionam şi altă dată, sunt privite cu oarece îngăduinţă de unii lingvişti, pleonasmele trebuie evitate (mai ales în scris, unde, în general, avem răgazul necesar unei revizuiri a textului, ca şi pentru analize şi opţiuni dilematice). Iată două cazuri în care „condeiul” a fost mai iute decât autocontrolul: „impresia de bazar eclectic nu poate fi risipită” (romanialiterara.com, nr.5/2020); „Am ales o altă opţiune.” (evz.ro, 6 aprilie 2020). Dacă bazar este „un loc unde se vând diverse obiecte şi mărunţişuri”, specifică fiindu-i, aşadar, diversitatea ofertei, eclectic, adică „amestecat, eterogen”, devine o calificare inutilă, repetând (e drept, într-un registru cult) o trăsătură deja indicată (implicit). În al doilea caz, alegerea asumată de autor presupunea chiar opţiune („alegerea unei alternative…”).

  • Meschinărie? Pentru cei care au parcurs textul din care am extras spre analiză fraza de mai jos, fiind încântaţi de profunzimea şi de originalitatea opiniilor, ca şi de stilul atrăgător (savuros adesea), chestiunea oportunităţii unei virgule poate fi considerată o meschinărie. N-avem motive temeinice să-i contrazicem. Totuşi continuăm citând enunţul cu pricina: „Ceea ce-l caracterizează e, la un capăt, dezmăţul gândurilor [,] şi, la celălalt, atrocitatea faptelor” (romanialiterara.ro, nr.18/2020). De vreme ce conjuncţia şi are în context un rol copulativ evident, virgula dinaintea ei (pusă aici în paranteze drepte) nu-şi are rostul, cea de după şi fiind justificată de precizarea, în opoziţie spaţială, a unui loc. Dacă – să zicem – cuiva i se pare că acel şi poate fi înlocuit cu adversativul iar, atunci ar trebui să dispară, eventual, virgula de după acesta (iar la celălalt).
  • Al treilea i. „Poliţia «a intrat» în scandalagii de la Blaj.” (în titlu, evz.ro, 2 mai 2020); „care-şi induce în eroare (…) proprii colegi.” (evz.ro, 13 mai 2020). Cele două cuvinte subliniate fac parte din seria (destul de extinsă) a substantivelor şi adjectivelor care formează pluralul articulat (enclitic) cu trei i. În consecinţă, aici, avem de-a face cu o abatere de la cerinţe ortografice (şi ale morfologiei). Nu excludem, dar e greu să-i dăm crezare, o opinie conform căreia autorii au fost atât de grijulii în privinţa corectitudinii comunicării, încât au ţinut să sugereze că e vorba de o parte dintre scandalagii şi dintre colegii proprii, ceea ce ar determina lipsa articulării şi deci a celui de al treilea i din cuvintele în cauză.
  • În plus. „un şir mustuos de reportaje precise” (romanialiterara.com, nr.51-52/2019); „ne spune, rituos, că «intelectualul nu este cel care-şi foloseşte intelectul…»” (romanialiterara.com, nr.18/2020). De la must, adjectivul corect format este, cum se ştie, mustos, iar ritos „categoric, hotărât; precis, clar” nu e înregistrat nicăieri cu acel u adăugat. În ambele cazuri, şi-ar fi putut exercita influenţa (ca hipercorectitudine) un cuvânt ca defectuos, pe care unii îl scriu (greşit) fără u. În cel de al doilea, deşi cu şanse firave de a fi adevărată, ar putea fi avansată ipoteza influenţei lui ritual.
  • Buclucaşul decât. Nefiind parcă de ajuns că decât uzurpă, în enunţuri afirmative, locul cuvenit lui doar sau numai, fenomenul fiind, din păcate, în amplificare, acelaşi intrus se insinuează şi într-o formulare în care comparaţia ar trebui să fie exprimată cu ajutorul lui faţă de. Iată, mai întâi, o ilustrare a celei dintâi „contravenţii” gramaticale: „Ordonanţa nu prea ajută creditorul, decât îi amână povara.” (românialibera,ro, 31 martie 2020). Chiar dacă prima parte a frazei este „negativă”, cea de a doua este afirmativă, drept care era potrivit doar. Cealaltă formulare nerecomandabilă este mai rară: „să vândă cartofi la preţuri duble decât cei româneşti” (romanialibera.ro, 9 aprilie 2020). Bunul simţ al limbii l–ar fi impus aici pe faţa de (ori comparativ cu), decât fiind potrivit în contexte de tipul mai mare / mic / reuşit… decât.
  • O tendinţă destul de frecvent ilustrată pare a fi cea a înlocuirii, în unele cuvinte, a lui s cu ş: ştat (de plată), spăşit, şpray… (corect: stat, spăsit, spray – pronunţat sprei ). Acelaşi lucru se întâmplă şi cu a spilcui, spilcuit (verb provenit din ucr. spilcă, spelcă „ac cu gămălie mare folosit şi ca podoabă”): „să stai la masă cu un şpilcuit de CEO, decât să simţi năduful ţăranului român” (romanialibera.ro, 9 aprilie 2020). Ar putea fi bănuită aici şi o intenţie de accentuare a ironiei.
  • Prelegere memorabilă. În numărul 15/2020 al României literare, după articolul Irinei Petraş „Despre cuvinte-madlenă”, este inserat – ca răspuns la invitaţia adresată scriitorilor clujeni de către reputata publicistă de a participa, de Ziua Poeziei, la o „şezătoare «emailată»”, adică prin e-mail, despre „cuvintele memoriei” – un articol semnat de Ioan-Aurel Pop („Ciobanul este păcurar toată ziua”; subtitlul: „cuvinte-madlenă”). Cu regretul de a nu putea oferi aici decât o palidă sugestie asupra valorii ştiinţifice şi publicistice a eseului-prelegere pe care istoricul, preşedintele Academiei Române, îl desfăşoară sub ochii şi spre mintea cititorului, îndemnăm la căutarea textului pe site-ul revistei (romanialiterara.com) şi reţinem aici doar trei enunţuri (poate sărăcite în lipsa contextului generos): „Vara, iarba era bună şi grasă la munte, iar iarna era mai potrivit pentru turme să stea la câmpie sau în zona colinară, în staule, stâne sau ţarcuri. Aproape toate cuvintele din această ultimă frază (despre păstorit şi transhumanţă – n.n.) sunt latine, aidoma altora precum carne, lapte, lână, oaie, capră, vacă, bou, viţel, junc, taur, berbec, mia sau mială, mior, mioară, miel, ied, noatin, noatină, cal, iapă, asin, cornut etc.”. „Termeni româneşti legaţi de păstorit şi care să fie de altă origine sigură decât latină sau traco-dacă nu prea sunt (am evocat aici turcicul „cioban”), pentru că păstoritul sau păcurăritul nostru sunt autohtone şi aceşti termeni provin din substrat (prelatin) şi din strat (roman)”.

    I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: