Când omenia bate softul

Închipuiţi-vă că aveţi un copil cu un talent, care o fi el, talentul ăla: cântă la un instrument, pictează, e un sportiv bun şi vrea să urmeze o carieră în domeniul în care excelează. A terminat opt clase, a dat proba aptitudinală (cum a dat-o, nu mai zic acum, fiind anul ăsta unul mai special, în care, de exemplu, erai admis la proba sportivă dacă ai avut mulţi de zece la sport pe parcursul anilor de şcoală sau, dacă vorbim despre arte plastice, ai trimis pe un CD câteva lucrări pentru care părintele băga mâna în foc – sub semnătură – că sunt ale proaspătului absolvent şi nu le-a făcut vreunul care a terminat academia de arte de mult). A primit copilul notele, nu e excepţional, dar nu e nici la sfârşit de listă, şi a dat examenul de capacitate, pe care l-a luat cu note aşa şi aşa, că aşa se mai întâmplă la liceele vocaţionale, îţi vezi de vocaţie, de cele mai multe ori, nu toceşti matematica de zor.

După ce a dat proba vocaţională şi examenul de capacitate aştepţi, şi tu, şi copilul, să vezi dacă a intrat la liceul la care v-aţi dorit. Nu de alta, dar, dacă nu a intrat la ăla, să apuci să completezi fişa, pentru ca odrasla ta să intre la un alt liceu. Este important, cu atât mai mult cu cât copilul tău, după cum spuneam, nu excelează la matematică, îl trage tare nota în jos şi nu mai are loc să intre la un liceu bun, cum ţi-ai dori. Tic, tac, tic, tac…

Aşteptarea, of, aşteptarea…

Şi stai şi aştepţi să se afişeze lista cu cei admişi la liceul vocaţional. Care nu se mai afişează pentru că cineva din minister, nu spunem cine, persoană importantă, a decis să nu să se facă publice numele candidaţilor, ci doar codul pe care, accesându-l, copilul află ce are de aflat.

Ei, iaca problemă, softul nu vrea şi pace.

Şi stai şi aştepţi. Te apuci şi dai telefoane, că moare copilul de grijă, tu şi mai şi, timpul trece şi te gândeşti cu groază ce viitor va avea odrasla ta, cum să faci să nu rămână pe dinafară că, uite, lista nu mai apare şi tu nu ştii ce ai de făcut.

Şi stai şi aştepţi.

Noroc că prin şcoli există (shhhh, nu spuneţi la nimeni, că nu e voie de spus, iese cu scandal) există, cum spuneam, oameni cu cap, cu mai multă minte decât softul şi, pe deasupra, cu mult suflet, care, pe ascuns, te anunţă care e situaţia şcolară a copilului. Dacă nu a intrat, e bine, dacă nu, completezi repede fişa pentru înscrierea la un alt liceu.

Aşa că nu mai stai nici în căruţă, nici în teleguţă, ci îţi vezi de viaţă.

Ce să sărbătoreşti? Nervii îs franjuri, copilul e epuizat de aşteptare şi tot ce-ţi vine să faci e o cruce mare: „Doamne, mulţumesc că am trecut şi peste încercarea asta şi că există oameni cu suflet cărora le pasă şi de ale noastre, chinuite!”

Că softuri cu suflet încă nu au apărut. Încă.

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: