Ca să pună mâna pe o mică avere, la Horodnic de Sus   

Fostul pilot al lui Ceauşescu şi-a „zburat” nepoţii de pe suprafaţa pământului

Când diavolul îţi ia minţile

Se spune că avarul nu are decât o mână de luat şi una de păstrat. Iar când avariţia, una dintre cele mai urâte trăsături omeneşti, înghite bunurile şi încrederea celor de acelaşi sânge cu tine, treaba devine, din imorală şi ilegală, de-a dreptul odioasă.

Este cazul unui bărbat din Rădăuţi şi a fraţilor săi, care nu numai că s-au trezit scoşi din rândul moştenitorilor tatălu i lor, dar au avut revelaţia că n-au existat niciodată pe suprafaţa pământului. Acest „hocus-pocus” l-a reuşit chiar propriul lor unchi, fratele tatălui lor, omul care poartă acelaşi nume cu ei, în care au avut încredere deplină, dar care s-a dovedit a fi, de fapt, un „Iuda”. Prin minciună şi falsuri autentificate de semnături şi ştampile oficiale, acesta le-a luat, mişeleşte, ceea ce li se cuvenea prin lege.

Unchiul, omul de nădejde

Dănuţ Onica, bărbat născut la Rădăuţi, munceşte de mulţi ani în străinătate, la fel şi fratele şi sora lui.

L-au lăsat acasă, în localitatea Horodnic de Sus, în gospodăria lăsată moştenire de bunica Valeria celor trei fii ai săi, pe unul dintre aceştia, pe tatăl lor, Dragoş, tâmplar de meserie. Au ţinut permanent legătura, dar l-au văzut rar, doar atunci când puteau veni în ţară. Erau însă liniştiţi ştiind că acesta îl are alături pe fratele lui, unchiul Viorel, om cu greutate, general în rezervă, o figură destul de populară în ţară, după revoluţie, datorită mărturisirilor pe care le-a făcut în media, din perioada celor 15 ani cât a fost pilot şi comandatul flotilei lui Nicolae Ceauşescu. Ce de-al treilea fiu al bunicii Valeria, unchiul Trandafir, murise în anul 2005, înainte să aibă copii, astfel că singurii moştenitori ai gospodăriei de la Horodnic rămăseseră Dragoş şi Viorel.

Acesta din urmă locuia de-o viaţă în Bucureşti, era căsătorit, avea şi el doi băieţi şi venea la Horodnic în fiecare an la începutul verii şi pleca toamna târziu. Era însă destul ca cei trei copiii ai lui Dragoş să-şi vadă fără griji de munca în străinătate, siguri că tatăl lor are pe cine se baza la nevoie.

„Când am plecat, am făcut un pact cu unchiul Viorel să aibă grijă de tata, de casă, de pământ. Am fost chiar de acord să încaseze el subvenţiile, pentru că părea normal aşa. Unchiul a fost de acord imediat şi ori de câte ori vorbeam, îmi spunea să ne vedem de treburi, acolo unde suntem, că are el grijă de toate, că doar suntem o familie şi e normal să ne ajutăm unii pe alţii. Vorbeam mereu cu el la telefon şi mereu ne asigura că lucrurile sunt acasă aşa cum trebuie. Mă rugase doar să nu afle soţia lui, mătuşa Paraschiva, de înţelegerea noastră, pentru că, probabil, l-ar fi tocat la cap” a declarat Dănuţ Onica, în ziua când a povestit redacţiei „Crai nou” seria întâmplărilor nefireşti care l-au adus în situaţia de faţă.

O semnătură, o ştampilă, nişte martori mincinoşi şi trei oameni dispar în neant

În anul 2016, tatăl lui Dănuţ Onica, Dragoş, a murit. Fiul său, spune că atât lui cât şi fraţilor săi le-a fost imposibil să vină la înmormântare. A găsit, însă, consolare tot în unchiul Viorel care, invocând din nou solidaritatea între membrii familiei, l-a asigurat că se va ocupa de trenurile gospodăriei comune, şi în continuare.

„Când a murit tata, n-am putut veni acasă, iar cine a lucrat în străinătate ştie cum e cu zilele libere la patronii străini… Dar am vorbit atunci cu unchiul care m-a liniştit că va rezolva el toate şi să nu forţăm o venire acasă ca, Doamne fereşte, să ne pierdem locurile de muncă” a adăugat Dănuţ Onica.

În realitate, diavolul începuse a-i lua minţile generalului de 80 de ani, iar „arginţii” nepoţilor îi străluceau deja ameţitor.

Ceea ce nu ştiau atunci copii lui Dragoş era, în primul rând, că unchiul Viorel i-a făcut fratelui său o înmormântare penibilă, săracă, mai mult decât discretă, la care s-a zgârcit chiar şi cu pomenile creştineşti.

Nici prin cap nu le-ar fi trecut că unchiul cel bun, ditai pilotul de aviaţie, om respectat în comunitate, cu o mulţime de prieteni suspuşi în societate, glumeţ şi gata să facă o cinste, „cocea” deja cum să facă ca să nu mai împartă cu moştenitorii fratelui său mica dar decenta avere de la Horodnic de Sus. O avere din bunuri mobile şi imobile de pe circa 5 ha, care, pe lângă casa cu grădină, atelierul de tâmplărie şi o bucată de livadă, mai conţinea în extravilan şi bucăţi de pământ arabil, fâneţe şi păşune.

Ca urmare, la aproximativ un an de la moartea fratelui său, generalul în rezervă Viorel Onica s-a pus în mişcare şi a obţinut, de la Primăria Rădăuţi, Anexa 24, ceea ce înseamnă „Sesizarea privind deschiderea procedurii succesoriale”. În documentul înregistrat cu nr. 14445, din 6 octombrie 2017, la rubrica „Elemente de identificare a moştenitorilor (succesibililor) prezumtivi ai defunctului” apare un singur nume, al lui Viorel Onica, frate, cu domiciliul în Bucureşti, chiar pe Calea Victoriei.

Nici pomeneală de numele copiilor defunctului Dragoş Onica, cu drept de moştenire, în parte cu unchiul lor, a gospodăriei şi terenurilor de la Horodnic de Sus.

Documentul este semnat de secretarul Marinică Sofroni doar pe „barba” onorabilului şi prietenosului general de aviaţie, fără nicio verificare prealabilă din partea autorităţilor locale rădăuţene a registrului de stare civilă în care cei trei copiii ai lui Dragoş, toţi născuţi în acest oraş, figurează.

Că aceştia n-au existat, deşi sunt bine mersi, în viaţă, de vreo 50 de ani, fiecare cu familia lui, o „dovedeşte” Viorel Onica cu un document încheiat câteva luni mai târziu şi autentificat, din nou, fără verificare prealabilă, de notarul Alexandru Mandici, fiul bunului său prieten, Vasile Mandici, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, apoi şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava şi mai apoi procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În acest document, doi martori mincinoşi pe nume Gheorghe Evuleţi şi Ilie Onica, amândoi din Horodnic de Sus, declară, nici mai mult nici mai puţin, că Dragoş Onica a murit fără să fi fost căsătorit şi fără să fi avut copii şi, ca atare, bunurile care compun masa succesorală a acestuia au rămas în stăpânirea fratelui Viorel.

„Din pix”, plus o ştampilă notarială, trei oameni care s-au născut şi au trăit în Rădăuţi ca şi copiii tatălui lor au dispărut într-o gaură neagră, ca şi cum n-ar fi fost vreodată, trimişi acolo de intenţiile rapace ale unchiului lor. (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: