Din zodia ciumei, în zodia coronavirusului (2)

Folclorul molimelor…

Motto: „Aripi reci, şi niciun gând,/ peste goluri tremurând…/ zbor de pasăre uitată/ deznădejde-ntârziată./ Niciun reazăm pentru minte/ mor privirile-nainte.”

(Camil Petrescu, „Cocorul”)

Asemănare. Toţi suntem azi cu feţele acoperite, cu mănuşi de latex, foarte suspicioşi cu toţi ceilalţi din jur şi ferindu-ne de Poliţie. Zici că mergem la furat, nu la cumpărături!

Cămeşa ciumei. Un ritual care era săvârşit de Sf. Haralambie (10 februarie) era confecţionarea „cămeşii ciumei”. „Într-o singură noapte, un număr de nouă femei, alese după anumite criterii, torceau tortul, năvădeau firele, ţeseau şi coseau cămaşa ciumei, pentru a fi agăţată, înainte de ivirea zorilor, într-un copac de pe hotar sau pentru a fi îmbrăcată cu ea o păpuşă confecţionată din paie şi pusă în calea ciumei. În unele sate, prin gura acestei cămăşi treceau toţi membrii obştii. În alte zone, era considerată o protecţie magică tragerea unei brazde cu plugul. Acesta trebuia tras de boi negri de-a lungul hotarului. În alte părţi de ţară, ciuma era «ameninţată» prin implantarea pe hotar a unui buştean de stejar cioplit cu chip om, care purta ameninţător un arc cu săgeţi într-o mână şi o sabie în altă mână. Cei atinşi de ciumă erau descântaţi, iar cei scăpaţi de moarte, adică cioclii, înmormântau victimele.”

Frizer. Ne-au zis că vom mai sta mult şi bine în carantină. Ştie cineva vreun frizer care tunde online!?

Gripă. O ipoteză cu privire la originea gripei spaniole (din deceniul doi al secolului XX – n.a.) trimite la un spital de campanie britanic, din Franţa, la Étaples, care trata mii de victime ale atacurilor chimice, dar şi alte răni specifice războiului, numărul celor care vor fi trecut prin acest stabiliment medical depăşind 100.000. Acolo se aflau atât porci, cât şi găini, luate din zonele învecinate pentru a putea asigura hrana unui număr mare de militari aflaţi în suferinţă sau în tranzit. Altă ipoteză vizează Kansasul american, virusul răspândindu-se în 14 baze americane unde au fost cantonaţi militari care au fost trimişi apoi în Europa să lupte alături de aliaţi. China a fost socotită – iarăşi!? – ţara de origine pentru pandemia de la sfârşitul Primului Război Mondial, contaminarea Europei fiind pusă pe seama soldaţilor chinezi şi a altor asiatici ori a muncitorilor aduşi pentru a face faţă efortului de război. Rata mică a mortalităţii printre aceştia a făcut să fie privită cu circumspecţie această ipoteză. Gripa spaniolă a avut forme diferite de manifestare, ceea ce întăreşte ipoteza unor mutaţii pe care virusul iniţial le-ar fi suferit. În SUA, la Philadelphia, de pildă, 4.597 de oameni au murit într-o săptămână, la jumătatea lunii octombrie 1918, iar la 11 noiembrie nu a mai fost raportat niciun caz de îmbolnăvire sau deces. Inexplicabilă situaţie!

Holeră. „A doua pandemie de holeră porneşte tot din India, în jurul anilor 1841-1842 şi se va întinde în toată Asia şi în estul Europei (1847-1848). Holera este adusă în portul Galaţi de un vas turcesc, izbucneşte cu furie în oraş, după care urcă spre nord şi, prin Bârlad şi Bacău, ajunge din nou la Iaşi. Medicii români şi cei străini aflaţi pe meleagurile noastre au imaginat diverse leacuri pentru vindecarea bolnavilor de holeră. Erast Stepanovici Andreevski, medic militar rus, popularizează în Moldova «elixirul de Voronej»: un amestec din spirt de vin, sare de ţipirig, silitră (praf de puşcă), piper, apă tare, oţet, naftă, untdelemn de măsline, mentă piperată. Mixtura era lăsată 12 ore la cald, după care era administrată în doze pe cale orală. Inutil să mai spunem că asemenea leacuri nu au dat rezultate. Pe scară largă se utiliza şi «dezinfectarea» caselor: camerele erau «afumate» cu oţet aruncat pe cărămizi fierbinţi, pucioasă, răşină. Profilactic, soldaţii primeau porţii duble de rachiu. La momentul acela, medicii încă mai credeau că holera era transmisă prin aer (aşa numita teorie miasmatică): dacă vântul bătea dinspre Turcia şi Muntenia, era de aşteptat ca boala să se înteţească. Pandemia va fi cu atât mai puternică cu cât soldaţii ruşi intraţi în cele două ţări române pentru a potoli Revoluţia de la 1847-1848 erau ei înşişi infectaţi. Holera a lăsat urme adânci în memoria colectivă şi oamenii simpli au început să îşi calculeze vârsta după anul holerei din 1831.” (Historia.ro).

Impostori. „Cel care vorbeşte în numele celorlalţi e totdeauna impostor. Politicienii, reformatorii şi toţi cei care invocă un pretext colectiv sunt nişte trişori.” (Emil Cioran).

Izolare. Nu că m-aş plictisi acasă, în carantina autoimpusă, dar nu vi se pare ciudat că într-o pungă de 1 kg de orez sunt 7759 de boabe, în timp ce în altă pungă – de la acelaşi producător – am numărat 7825 de boabe!?

Regenerare. „Dar, aşa cum am mai precizat, epidemiile nu au consecinţe demografice de durată. Pierderile înregistrate se recuperează, mai devreme sau mai târziu, prin creşterea numărului căsătoriilor şi, respectiv, a naşterilor. De asemenea, în anii următori mortalitatea scade pentru ca în timpul epidemiilor are loc o «selecţie naturală», căzând mai ales cei slabi şi bătrâni. Consecinţele demografice ale epidemiei studiate de noi (holera ajunsă în Transilvania în 1873 – n.a.) pot fi deduse din analiza evoluţiei sporului demografic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel, dacă imediat după mijlocul secolului asistăm la un ritm mediocru de creştere a populaţiei Transilvaniei, iar în intervalul de secetă şi holeră 1871-1873 numărul deceselor îl depăşeşte pe cel al naşterilor, efectele epidemiei au fost atenuate abia la sfârşitul deceniului al optulea şi depăşite definitiv de puternicul salt demografic din deceniul nouă.” (Ofelia Mora, UBB Cluj-Napoca).

Secret. „Întreg secretul vieţii constă în a te lăsa în voia iluziilor, fără să ştii că sunt iluzii. De cum le cunoşti ca atare, farmecul se destramă.” (Emil Cioran).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: