„Turnul Unirii”, simbolul unităţii de credinţă, neam şi ţară

Evenimentele din decembrie 1989, ca parte integrantă a prăbuşirii Cortinei de Fier şi, implicit, a regimurilor comuniste totalitare din Europa de Est, au însemnat şi o revigorare a vieţii religioase în România. S-au reactivat vechi comunităţi monahale, precum Voroneţul lui Daniil Sihastrul, s-au construit noi biserici, catedrale, schituri şi mănăstiri, românii luând cu asalt credinţa strămoşească şi perpetuând-o din generaţie în generaţie într-un stat liber şi democratic.

Puţini ştiu însă că la Suceava a existat o temută închisoare stalinistă unde, în anii ’50 ai secolului trecut, cel mai negru deceniu al României recente, s-au desfăşurat, asupra celor care s-au opus regimului ateu roşu (intelectuali, elevi, studenţi sau oameni simpli ), experimente terifiante la adresa fiinţei umane, care au depăşit prin ferocitate tot ce au pătimit primii creştini în arenele romane… Se pare că teribilul „Fenomen Piteşti” îşi are originea la Suceava, între zidurile fostei închisori austriece de graniţă (1885), transformată de cei care au acaparat puterea abuziv în 1947 în „temniţă torţionară”. Ulterior, în impozanta clădire austriacă a funcţionat, o perioadă, sediul Primăriei Municipiului Suceava, iar astăzi găzduieşte Palatul de Justiţie (Judecătoria, Tribunalul, Curtea de Apel).

În proximitatea terifiantei închisori au existat gropi comune, unde şi-au găsit somnul de veci, uitaţi, mulţi dintre cei care s-au opus regimului comunist. Astfel, pentru a le cinsti cum se cuvine memoria şi jertfa lor pentru neam şi ţară, în anul 1996 a început construcţia Ansamblului arhitectonic „In Memoriam”, prin fundaţia omonimă, al cărui suflet a fost regretatul dr. Dragoş Corlăţeanu, de fiinţa căruia părintele paroh dr. Viorel-Ioan Vârlan se simte foarte legat. Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (8 septembrie), s-a târnosit pe 12 septembrie 2004. La parterul edificiului, proiectat de arh. Doru Olaş, se află Sala-muzeu „Dr. Dragoş Corlăţeanu” care, de-a lungul anilor, a găzduit mai multe evenimente culturale care au făcut cinste urbei noastre, precum expoziţii, conferinţe, prezentări şi lansări de carte. Tot prin Fundaţia „In Memoriam” se editează revista de opinie şi renaştere moral-spirituală care-i poartă numele. Pentru a li se cinsti memoria cum se cuvine, la iniţiativa părintelui paroh a fost reamplasat grupul statuar al „Brâncovenilor” în parcul bisericii, fiind adus din vecinătatea Complexului comercial „Bucovina”.

În Anul Centenar s-a luat decizia – pentru a completa armonios Ansamblul „In Memoriam” – ridicării unui turn clopotniţă, „Turnul Unirii” (construcţie care cuprinde pangar, lumânărar şi altar de vară). Edificiul are, la rându-i, o simbolistică: unitatea de credinţă, neam şi ţară, reprezentate de cele trei laturi ale construcţiei care amintesc de cele trei provincii istorice româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească, nucleul statului naţional unitar român.

În toamna anului trecut, pe 12 noiembrie, în prezenţa primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, şi a altor oficialităţi a avut loc sfinţirea a trei clopote mari, aduse de la Satu Mare şi amplasate în „Turnul Unirii”. Primul clopot, din cele mari, are 100 kg, având gravate stema Marii Uniri şi inscripţia: „Noi, fiii naţiunii române de pretutindeni, suntem de aceeaşi obârşie, de aceeaşi fire, cu o singură şi unitară limbă…”. Pe al doilea sunt gravate cuvintele Horei Unirii de Vasile Alecsandri: „Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română”. Al treilea clopot a fost realizat prin contribuţia credincioşilor. Acestea, alături de alte 14 clopote de tip Carillon (grup de clopote, iniţial 4, de unde şi numele, acordate diatonic sau cromatic, plasate în turnul catedralelor şi acţionate fie cu ajutorul unei claviaturi, fie printr-un mecanism de ceasornic), vor aduce aminte, zi de zi, sucevenilor, la ceasurile 12, de momentele înfăptuirii statului unitar român: Mica Unire (1859), Marea Unire (1918) şi de jertfele înaintaşilor. Tot anul trecut, de Ziua Naţională, după oficierea Sfintei Liturghii, clopotele au bătut pentru unitatea de credinţă, neam şi ţară. Edificiul, înalt de 21 de metri, se termină cu Sfânta Cruce, de 3,5 metri înălţime.

Târnosirea „Turnului Unirii” a fost programată pentru data de 31 mai a.c., în preajma Centenarului Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), dar pandemia declanşată de noul coronavirus a dat calculele peste cap. Părintele paroh dr. Viorel-Ioan plănuise, în preajma evenimentului, câteva conferinţe despre contextul înfăptuirii României Mari, implicaţiile Tratatului de la Trianon, ca şi alte activităţi culturale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: