Buchiseli. Părtaşi la… ezitări

 Dat fiind că – atât cât a fost posibilă acoperirea domeniului prin propriile căutări – abordări cu autoritate academică nu s-au lăsat descoperite în privinţa subiectului din episodul de astăzi, eventualii cititori sunt invitaţi să-i rezerve oarece încercări de analiză şi de identificare a unor opţiuni în soluţionarea cazurilor implicate. Altfel spus, să devenim părtaşi în…ezitări şi nedumeriri măcar parţial rezolvate…

Este vorba despre un acord în care alegerea variantei corecte poate fi determinată atât gramatical, cât şi semantic, potrivirile după înţeles, după cum se ştie, făcând uneori parte dintre criteriile acceptate de limba standard. Mai precis, este vizat aşa-numitul (tradiţional) articol posesiv sau genitival al, a, care leagă un grup nominal de determinantul său substantival, sintagma regentă prezentând un anumit grad de coeziune („sudură” ar fi prea mult spus). Trecând la exemplificări, este de menţionat, în primul rând, că atunci când genul (ca şi numărul) componentelor principale (lăsând deoparte prepoziţia) este acelaşi nu avem motive de ezitare şi vom zice / scrie: nivelul de trai al comunităţii, gradul de confort al apartamentului, gradul de risc al răspândirii, nivelul de zgomot al discotecii, concentraţia de sare a soluţiei etc. (în cazul neutrelor din primele secvenţe, contează forma de masculin a singularului).

Ce facem însă atunci când primul substantiv al grupului nominal este masculin (singularul unui neutru), iar al doilea, feminin? Ilustrările de pe internet ale unor asemenea situaţii arată că, de cele mai multe ori, se ţine seama de genul primului lexem, când vorbitorii resimt sintagma ca având suficientă coeziune semantică, întrucât reprezintă un concept, un criteriu etc: gradul de satisfacţie al clienţilor, gradul de alcoolemie al şoferului, gradul de capitalizare al companiei, gradul de bancarizare al României, gradul de protecţie al unei măşti… Se pare că substantivele (feminine) propriu-zise se leagă mai accentuat de termenul anterior, iar cele care sunt provenite din infinitivul lung al verbelor preferă adesea varianta a pentru marcarea analitică a relaţiei de genitiv: gradul de perturbare a furnizării, nivelul de încărcare a bateriei, nivelul de calificare a cadrelor, nivelul de îndeplinire a standardelor…Este însă vorba de posibile soluţii datorate percepţiei individuale sau de preferinţe (fără temeiuri statistice dovedite).

Aşadar, alegerile de acest fel sunt necesare în construcţii de genul modul de acţiune al/a, programul de activitate al/a, sistemul de organizare al/a etc. sau de tipul celor deja menţionate – gradul de…al/a, nivelul de…al/a. Şi, fiindcă nu se profilează o regulă care să asigure o opţiune certă (în afară de aprecierea însemnătăţii sursei semantice în stare să ne influenţeze), să coborâm mai mult în sfera cazurilor concrete.

Programul de guvernare al (PNL, PSD, Cabinetului Orban etc., cum apare în articole şi pe site-uri) este atestat pe internet de circa 134 000 de ori. Nu lipseşte însă nici varianta cu a, aceasta fiind mult mai rară (dovedindu-se, de altfel, pasibilă de ambiguităţi): a PSD-ALDE, a Cabinetului, a prim-ministrului, a Executivului, a premierului, a viitorului Guvern… Preferată pe site-urile din Republica Moldova (unde, de fapt, prevalează formularea „Programul de activitate a Guvernului”), folosirea lui a poate fi socotită cu certitudine corectă în cazul „Programul de guvernare a ţării”, unde elementul de referinţă principal pentru genitivul ţării este guvernare. După cum, „Programul de guvernare a lui Dăncilă”, rătăcit pe un site, este vizibil echivoc (ori chiar ridicol), al fiind aici, fără nicio îndoială, potrivit.

Planul de acţiune al… este alegerea predominantă, dar pot fi întâlnite şi formulări cu femininul a, mai frecvent în alcătuirea „planul de acţiune a şcolii”.

Formularea programul de activitate al…(161 000 de ocurenţe) este mai des întâlnit decât programul de activitate a…(149 000), ambele fiind, în general, acceptabile când se însoţesc cu genitive precum instituţiei, muzeului, primarului etc. Dacă însă sintagma are, fără dubii, sensul de „orar”, ar fi mai potrivită varianta cu al (al farmaciei, al bibliotecii…).

Greşite sau măcar discutabile par a fi: „nivelul de răspândire al coronavirusului”, „nivelul de cunoaştere al limbii engleze”, „gradul de cuprindere al copiilor”, „gradul de protecţie a unei măşti”…

În afara situaţiilor (rare) în care greşeala este evidentă, ajungându-se la exprimări echivoce, hotărâtoare rămâne – repetăm – percepţia gradului de coeziune a celor doi termeni din grupul nominal regent. Dacă cititorii au „simţit” altfel decât am încercat aici să sugerăm, vor fi binevenite sugestiile de îndreptare, după o cântărire atentă a… greutăţii semantice a cuvintelor implicate şi a gradului lor de cimentare în sintagme consacrate.

I.NEDELEA

P.S. Secvenţele utilizate /citate fiind numeroase, am renunţat la precizarea surselor (majoritar) electronice.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: