Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei:

Înfăţişarea de ascet a ÎPS Pimen se apropia de icoanele de la Voroneţ, Suceviţa sau Moldoviţa

Era de fapt o extensiune a acestor icoane. Le-a iubit mult, a luptat pentru restaurarea lor, s-a întristat nespus în faţa indiferenţei unora faţă de acest tezaur identitar şi duhovnicesc al românilor

 Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, locţiitor al arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Teofan, a evocat, vineri, la finalul slujbei de înmormântare a ÎPS Pimen Suceveanul, personalitatea acestuia, despre care a spus că a fost „arhipăstorul Moldovei de miazănoapte – Bucovina, pe care Înaltpreasfinţia sa o contempla ca pe o mireasă aleasă, demnă, credincioasă şi nespus de frumoasă”.

„A fost iubit de Dumnezeu pentru că s-a străduit să asculte glasul Său, să înţeleagă mesajul Dumnezeiesc şi să împlinească porunca cea cerească” a adăugat ierarhul.

Totodată, ÎPS Teofan a subliniat că ÎPS Pimen a fost iubit de Dumnezeu pentru că s-a străduit în toate: să urmeze calea cea strâmtă, să poarte crucea, să fie răstignit pe ea, să ajute pe alţii în drumul răstignirii pe Golgota vieţii.

„Din Grădina Getsimani, unde a zăbovit aproape întreaga viaţă în sens duhovnicesc, a urcat adesea pe Tabor şi a avut drept răsplată şi clipe de lumină, de bucurie şi de înviere. Vlădica Pimen a avut parte de o viaţă tumultuos de bogată, o viaţă surprinzătoare prin complexitatea ei, uimitoare în coordonatele ei esenţiale” a spus mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Potrivit ÎPS Teofan, Pimen Suceveanul, care s-a născut în perioada interbelică, a trăit din plin drama războiului, a fost martor al întregii perioade comuniste şi a fost „participant la durerile fără sfârşit ale mult aşteptatei renaşteri a României post-decembriste”.

Ierarhul a mai spus că oamenii doreau să-l asculte, să-l privească sau să-l atingă.

„Chipul lui de ascet trimitea la pustnicii din Pateric. Cuvântul direct, scurt, fără menajamente căldicele crea sentimentul unui om care nu are timp de pierdut în explicaţii şi justificări inutile. Înfăţişarea sa exterioară, prelungirea celei lăuntrice, se apropia de icoanele de la Voroneţ, Suceviţa sau Moldoviţa, sau de icoanele celorlalte mănăstiri şi biserici din Moldova de Nord – Bucovina. Era de fapt o extensiune a acestor icoane. Le-a iubit mult, a luptat pentru restaurarea lor, s-a întristat nespus în faţa indiferenţei unora faţă de acest tezaur identitar şi duhovnicesc al românilor” a spus ÎPS Teofan.

Ierarhul a mai arătat că ÎPS Pimen suferea adânc pentru Basarabia şi pentru nordul Bucovinei înstrăinate, iar mormântul Măriei Sale Ştefan cel Mare şi Sfânt era altar al Moldovei pe care el şi-o dorea întregită în trupul României.

„Preoţii de parohii şi vieţuitorii sfintelor mănăstiri i-au fost fraţi şi surori de nevoinţă. I-a slujit precum Hristos pe ucenicii săi la Cina cea de taină. I-a ajutat de multe ori, i-a mustrat câteodată, dar întotdeauna i-a iubit. Toţi îi erau dragi. Îndeosebi bătrânii şi copiii. Între copii se simţea ca un bătrân cu inimă de copil. Între bătrâni trăia sentimentul unui copil care se îngrijeşte de bunicii săi. Avea o mare slăbiciune: nu accepta să vadă un bătrân bolnav şi părăsit. Era aprig, neînduplecat în dorinţa sa de a-i ajuta pe cei în vârstă. Avea poate sentimentul de vinovăţie văzându-se pe sine înconjurat de oameni, iar pe alţii aflaţi în singurătate şi părăsire. Se implica, stăruia, insista, trecea peste obstacolele şi neînţelegerea multora în dorinţa de a-i ajuta pe bătrânii săi dragi, de a fi împreună cu ei bucurându-le pentru o clipă inima” a spus ÎPS Teofan.

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a adăugat că, în multe, Înaltpreasfinţitul arhiepiscop Pimen a fost un om special, iar timpurile, oamenii şi provocările au fost pe măsură.

„Mulţi l-au iubit, alţii, puţini, l-au contestat pentru că nu l-au înţeles. Era prea mare, prea adânc, prea creştin şi prea român pentru a-i fi uşor sesizată anvergura. Unii s-au temut de glasul lui” a spus ÎPS Teofan, care a subliniat că părintele arhiepiscop Pimen va lipsi multora dintre noi. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: