Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381)

Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381)

Etimologic vorbind, termenul de sinod, provine din limba greacă şi este format prin sudarea a doi termeni sin – împreună şi odos – drum, iar traducerea în limba română se tâlcuieşte prin “a urma aceeaşi cale”.

Pentru cuvântul ecumenic, sensul etimologic îl prezintă ca fiind originar tot din limba greacă, oecumenicos, ce se traduce în româneşte ca un adjectiv, “cu caracter universal”.

Evenimentul deschizător al adunărilor sinodale, cu caracter ecumenic, în originea sa, a fost marcat de adunarea din Ierusalim, din anul 50, a Apostolilor lui Iisus Hristos, care se confruntau în acel moment cu o serie de disensiuni care puneau la încercare unitatea Bisericii primare. Ei au luat hotărâri de comun acord, iniţializând formula, ce de atunci şi până în zilele noastre a deschis şi deschide sinoadele ecumenice şi locale, Părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă… (Faptele Sfinţilor Apostoli 15,28) .

Prin formula mai sus menţionată, se dovedeşte caracterul sacru al acestor adunări, din rândul Bisericii, iar sistemul sinodal, din acel moment, devine forul suprem de judecată şi decizie în problemele doctrinare, administrative şi de disciplină bisericească şi nu numai o ideală formă de conducere din Biserică.

În istoria Bisericii sunt cunoscute şapte sinoade ecumenice: Niceea (325), Constantinopol (381), Efes (431), Calcedon (451), Constantinopol (553), Constantinopol (680 – 681) şi Niceea (787).

În vremea aceea, ca un sinod să poată fi declarat ecumenic trebuia îndeplinite următoarele condiţii: să fie convocat de împărat, la el să ia parte episcopii din întreg Imperiul Roman, pe teritoriul căruia se întindea aproape întreaga sferă de răspândire a creştinismului, fie personal sau prin reprezentanţi, să se examineze învăţătura de credinţă a Bisericii, având ca bază Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, expunându-se printr-o definiţie precisă.

Biserica Ortodoxă, în ziua de 22 mai, îi sărbătoreşte pe Sfinţii Părinţii de la Sinodul al II-lea Ecumenic. Acest Sinod s-a desfăşurat la Constantinopol, în anul 381, fiind cunoscut ca Primul Sinod de la Constantinopol.

A fost convocat de împăratul Teodosie cel Mare (379 – 395) pentru a restabili ordinea şi liniştea în Biserică, deoarece asupra acesteia se abătuse o nouă tulburare provocată de erezia pnevmatomahilor (termen grecesc din cuvintele “Duh” şi “luptă”), traducându-se printr-o învăţătură greşită care combătea adevărul despre Sfântul Duh, negându-i dumnezeirea, egalitatea şi consubstanţialitatea cu Tatăl şi cu Fiul, drept urmare a interpretării în mod eronat a unor texte biblice nou testamentare, care fac referire la Duhul Sfânt.

Astfel, la Constantinopol, în anul 381, la data de 1 mai, se deschideau oficial lucrările celui de-al doilea Sinod Ecumenic, care aveau să dureze până la data de 9 iulie a aceluiaşi an.

Ca număr de participanţi, aici s-au înregistrat 150 de episcopi din partea de răsărit a Imperiului Roman, îndeosebi. Preşedinţia sinodului a revenit bătrânului episcop Meletie, care a condus lucrările şi discuţiile teologice până la sfârşitul lunii mai, când a decedat, locul său fiind după aceea preluat de Sfântul Grigorie de Nazianz, recunoscut la unanim ca episcop al Constantinopolului, cu toate că înscăunarea sa canonică era privită cu îndoieli de episcopii arieni dinaintea sa, dar acest lucru s-a dovedit a fi neadevărat, dată fiind verticalitatea ortodoxă şi erudiţia acestuia. Cu toate acestea, Sfântul Grigorie de Nazianz, încercând să pună capăt schismei antiohiene şi să înlăture răceala dintre episcopatul oriental şi cel occidental, fără succes, se va retrage din scaunul episcopal al Constantinopolului, precum şi din demnitatea de preşedinte al Sinodului, nereuşind să îl convingă să nu renunţe nici măcar împăratul. În locul său, părinţii sinodali l-au ales pe Nectarie, un laic bătrân, catehumen pe atunci, care a fost pe rând botezat, apoi hirotonit pe rând diacon, preot şi episcop al Constantinopolui şi, implicit, preşedinte al Sinodului.

Sinodalii, împreună cu împăratul Teodosie, căutau să îi câştige pentru Ortodoxie pe ereticii pnevmatomahi, care trebuia să accepte credinţa stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, referitoare la dogma Sfintei Treimi; dar nedorind acest lucru, pnevmatomahii s-au retras din sinod. Însă cei 150 de Părinţi, în continuare au luat hotărâri importante din punct de vedere dogmatic şi canonic cu care întregeau Simbolul de credinţă (Crezul) din 325, adăugând ultimele cinci articole de credinţă, Simbolul de credinţă, de atunci şi până azi, fiind cunoscut cu numele de Sinodul niceo-constantinopolitan.

Tot acum, Sfinţii Părinţi au condamnat şi ereziile macedonianism şi apolinariansm, născute din dezbaterile legate de arianism, erezie mult dezbătută la Sinodul I Ecumenic. Pe lângă definiţiile de ordin dogmatic aprobate, la Constantinopol au fost redactate şapte canoane, prin intermediul cărora erau condamnate cele mai importante erezii apărute în Biserică până la data respectivă.

Analizând, în concluzie, acest Sinod al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381, se poate constata că Părinţii Sinodali au confirmat hotărârile dogmatice ale Sinodului I Ecumenic de la Niceea, pe care l-au reîntregit, au rostit anatema împotriva tuturor ereziilor apărute până atunci în sânul Bisericii, s-a finalizat Simbolul de credinţă niceo-constantinopolitan ce constituie fundamentul teologic al hotărârilor dogmatice luate de celelalte sinoade particulare şi ecumenice, cuprinse implicit în acestea, fiind recunoscute unanim de întreaga Biserică cea una, sfântă, sobornicească şi apostolească.

Prof. TABARCEA SERGIU-IOAN

N.a.: Vineri, 22 mai, se sărbătoreşte, conform calendarului creştin-ortodox, Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: