- Semne de slăbiciune. „sunt foarte mulţi copii internaţi care au sindrome de tip autist.”; „Sunt sindroame asemănătoare cu autismul” (citat un ministru al Sănătăţii, în evz.ro, 29 ianuarie 2020). Chiar dacă, pentru cuvintele subliniate în cele două secvenţe (primul, incorect; al doilea, corect), putem bănui că am avea de-a face cu o tastare neglijentă sau o transcriere neatentă a acestora, substantivul în cauză, specific limbajului medical, prezintă nişte…simptome de slăbiciune formală. Pe lângă varianta neacceptată de DOOM pentru plural (sindrome), şi un alt plural (de asemenea, nerecomandabil) este atestat pe internet: sindromuri (de circa 20 000 de ori, faţă de 224 000 de ori pentru corectul sindroame). Cât priveşte simptom – simptome (care e prezent chiar în definiţia lui sindrom – „Totalitatea semnelor şi a simptomelor care apar împreună în cursul unei boli, dându-i nota caracteristică.”), şi în cazul lui se manifestă nesiguranţă în alegerea desinenţei de plural, varianta greşită (*simptomuri) având aproape 4 000 de ocurenţe în mediul virtual.
- Simţul firesc al limbii materne, dacă nu ne lipseşte, ne poate feri de formulări nefericite. „Monumentul s-a degradat pe zi ce trece”, aprecia un reporter, chiar repetând zicerea referitoare la Cazinoul din Constanţa (Antena 1, 13 ianuarie 2020). E uşor de observat că pe zi ce trece s-ar fi potrivit cu prezentarea unui fenomen în desfăşurare, prezent, printr-un verb (se degradează) la timpul gramatical adecvat. Pentru concordanţă, dacă se prefera totuşi trecutul verbal, se putea alege între mai multe complemente de tipul „constant”, „cu fiecare zi” etc.
- Altă ezitare pentru neutru. „a intrat în forţă cu girofarele aprinse” (gandul.info, 26 februarie 2020). Substantiv introdus în DOOM în 2005, girofar ar trebui să determine opţiunea utilizatorilor pentru desinenţa de plural –uri prin relaţia sa cu far-faruri (giro- fiind un element de compunere cu sensul „rotativ”). Iată că nu se întâmplă aşa întotdeauna, ezitarea / alegerea greşită ţinând de aceeaşi concurenţă a celor două desinenţe de neutru plural (-e; -uri) care l-a făcut posibil şi pe…celebrul almanahe.
- Pleonastic. „Se caută găsirea unor soluţii” (reporter, România TV, 19 ianuarie 2020). Este evident pentru oricine că în verbul a căuta este implicat şi sensul „în scopul găsirii”. Drept care „Se caută soluţii” era o formulare suficientă. Exprimarea orală este însă mai greu de (auto)controlat.
- Cumul. „Şeful Statului Major [ ] viceamiralul A.M. [ ] a subliniat implicaţiile negative al întârzierii acestei achiziţii [ ] dar şi a modernizării fregatelor T-22R şi înzestrarea cu sisteme de instalaţii mobile lansare [ ] rachete navale.” (evz.ro,22 ianuarie 20200. Aşadar, într-o singură frază, vreo cinci abateri de la norme: două virgule (în paranteze drepte) ar fi trebuit să marcheze apoziţia, iar următoarea era necesară înaintea adversativului dar; în locul lui al folosit greşit, ale era cerut de pluralul feminin implicaţiile, care trebuia preluat şi prin „ale modernizării”, şi prin genitivul înzestrării; în fine, formularea simplificată „lansare rachete”, deşi în documente oficiale ar fi poate îngăduită, în ziar, fie el şi virtual, trebuia evitată (lansare a rachetelor navale).
- Atracţie vinovată. „După câteva ore li s-au luat temperatura şi apoi au fost trimişi acasă.” (evz.ro, 3 martie 2020). Acordul gramatical, în sumedenia sa de ipostaze, presupune multe decizii…delicate. Uneori se admite şi cel după înţeles, dar în cazul ilustrat în fraza citată avem în faţă o neglijenţă, pluralul li exercitând o atracţie de ignorat asupra expresiei impersonale „a se lua temperatura”. Corect: li s-a luat temperatura.
- Concept. Pe lângă termenii menţionaţi în episodul „Pe limba molimei”, pandemia a impus în circulaţie şi un concept care desemnează cuprinzător măsuri (nonfarmaceutice) de control al infecţiilor: distanţarea socială. Aflată, probabil, şi în atenţia sociologiei (dat fiind că vizează o cerinţă contrară naturii umane – înclinată spre apropiere interumană în faţa unei calamităţi, a unui dezastru), sintagma este utilizată frecvent în epidemiologie (engl. social distancing; fr. distanciation sociale sau l‘éloignement social). Opusă contactului apropiat, distanţarea socială are dimensiuni stabilite de specialişti (ex.: 1,5 – 2m) şi concretizări pe care, din păcate, le cunoaştem din propria experienţă: izolare, carantină, cordon sanitar, închiderea şcolilor, interzicerea adunărilor, restricţii de participare la evenimente etc., etc. şi, desigur, limitarea contactului faţă-n faţă, salutul de departe…
I. NEDELEA
Mai mult, în Literatură&artă
-
Ion Beldeanu, un caligraf al melancoliei
18 aprilie 2024
-
Stingerea din viaţa dintâi
18 aprilie 2024
-
Niculai Moroşan şi frumoasa fără chip
18 aprilie 2024
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!
Comentarii