…Păi atunci chiar o să vă supăraţi !

Amintiri. „De ce oare, cu cât ceasurile, zilele şi anii se înmulţesc asupra lui, cu atât mai mult omul se uită în urma sa şi, din căutătură în căutătură, se opreşte cu plăcere la cele mai depărtate aduceri aminte, aducerile aminte ale tinereţii şi ale copilăriei… Vântul ce bătea atunci, lacrimile ce se vărsau, se uită şi din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a pururea cu raza strălucitoare şi un miros neşters… Are dreptate aducerea aminte: nimica nu poate fi pentru om mai frumos decât trecutul, căci trecutul e tinereţea şi tinereţea este fericire!…” (Alecu Russo, „Amintiri”)

Bani. Nu e trist să ai bani. E trist să ai doar bani.

Creaturi. „Femeile sunt creaturi menite să fie iubite, nu înţelese.” (Oscar Wilde)

Dacia. Culmea României: Să ai o Dacie înmatriculată în Bulgaria.

Diplomaţie. În campania electorală. – Şi dumneata, omule, de ce taci? Spune-ţi, domnule, părerea, trăim într-o democraţie! – Mulţumesc, nu. Mai spun vreo prostie… şi o să vă deranjeze. – Nu spune o prostie. Încearcă să spui ceva inteligent. – Păi atunci chiar că o să vă supăraţi.

Discurs. Văd că nu reuşesc să vă schimb opinia, aşa că voi trece direct la înjurături…

Drink. – Bei o vodcă? – Nu! – Cu iubirea cum stai? – Toarnă!

Eva. Văd o femeie supersexi pe stradă şi-i spun: – Mi-aş fi dorit să fiu Adam şi tu Eva! – De ce? – N-ai fi avut de ales…

Femei. „Toată viaţa am avut parte de femei fără suflet.” (Daniel, angajat la morgă)

Gastro. Nu spun că sunt gras şi că îmi place să mănânc, dar personajele mele preferate sunt Robin Food şi Fidel Gastro.

Histrion. Uneori am replici atât de bune încât visez că vine Shakespeare însuşi la mine şi-şi cere scuze că le-a scris el înainte…

Întâlniri. Nu există întâlniri întâmplătoare. Orice om din viaţa noastră este un test, o pedeapsă sau un cadou…

Modestie. Normal că uneori vorbesc cu mine însumi, deoarece câteodată am nevoie de sfaturi de la un expert.

Post. Din punct de vedere religios, e clar că în zilele şi perioadele de post, precum şi la sărbători şi în preajma acestora, e necesară „înfrânarea soţilor de la împreunare”. Şi primul care explică asta este Sfântul Apostol Pavel, în Epistola Întâia către Corinteni. El menţionează că, în post, „bine este pentru om să nu se atingă de femeie. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său. Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu e stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă lipsiţi unul de altul decât cu bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării. Celor necăsătoriţi şi văduvelor le spun: bine este pentru ei să rămână ca mine. Dacă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Că mai bine e să se căsătorească decât să ardă. Iar celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul: femeia să nu se despartă de bărbat! Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia.”

Poştaş. „Este privilegiul poştaşilor de a cunoaşte numele tuturor membrilor comunităţii, fără ca nimeni să nu-l ştie pe al lor.” (Marcel Pagnol)

Prevedere. Aşteaptă-te la orice, de la oricine. Până şi diavolul a fost cândva un înger.

Relaţie (serioasă): Începe abia atunci când bărbatul iese din apartamentul femeii cu punga de gunoi.

Rugăminte. „Înainte de a-mi judeca viaţa, înainte de a vorbi despre mine, încalţă-te cu pantofii mei şi parcurge drumurile pe care le-am parcurs. Trăieşte-mi durerile, îndoielile, bucuriile. Trăieşte-mi anii pe care i-am trăit. Şi cazi acolo unde am căzut şi ridică-te aşa cum m-am ridicat.” (Luigi Pirandello)

Sacrificiu. Doi bătrâni stau de vorbă: – Când eram tânăr, o fetişcană superbă era pe punctul de a-şi sacrifica viaţa pentru mine! – Cum aşa? – Da… Am cerut-o în căsătorie şi mi-a spus că, decât să se mărite cu mine, mai bine se aruncă înaintea trenului.

Scotish. La un bijutier, soţia unui scoţian probează o brăţară masivă din aur, apoi îşi întreabă soţul dacă îi place. – Nu, dragă! Brăţara asta te îngraşă!

Succes. Un enoriaş îi zice alarmat predicatorului: – În timpul predicii de azi, mi-au furat portofelul şi ceasul! – Aleluia! În sfârşit, văd că îi atragem pe păcătoşi la biserică!

Şcolară. – Cine a fost Decebal? – Decebal a fost conducătorul Daciei. După care a vândut-o şi şi-a luat, ca tot omul, un „Audi” la second hand.

Tată (de fată). – O bănuiesc pe fiica noastră că are un prieten! – Paranoicule!… Şi pe ce te bazezi? – Păi, a plecat în oraş şi nu-mi lipsesc bani din portofel…

Tăcere. Dacă tac, nu înseamnă că ai dreptate. Înseamnă că am înţeles că degeaba îţi explic…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: