Cultivarea speciilor şi a soiurior de alun în zona montană

Alunul (Corylus avelana) este un arbust fructifer şi medicinal foarte răspândit în grădinile şi în livezile fermierilor din toată zona montană. Acest arbust se găseşte şi în flora spontană în pădurile montane din Ţara Dornelor, cum ar fi: Roşu, Ciunguşor, Dealu Negru, Dealu Runcului şi Muncei. Speciile de alun cele mai cultivate în livezile fermierilor din zona de munte sunt: Corylus avellana, Corylus americana, Corylus colurna, Corylus maxima şi Corylus heterophilla. Soiurile de alun cele mai cultivate în grădinile fermierilor din zona montană sunt: Arutela, Bucovina, Cozia, Tonda, Ennis şi Romavel. Aceste specii şi soiuri găsesc condiţii foarte bune de creştere şi de productivitate în livezile din zona montană pe solurile luto-nisipoase, brun-roşcate de pădure şi negre de fâneaţă, cât şi pe solurile permeabile, bine lucrate, bogate în humus şi cu expoziţie solară sud-vestică. Lucrările care se pretează la cultura alunului în perioada de vegetaţie sunt: administrarea îngrăşămintelor minerale şi organice, efectuarea tăierilor de corecţie, rodire şi de fructificare, efectuarea de praşile manuale şi menţinerea terenului liber de buruieni în jurul arbuştilor, combaterea bolilor şi a dăunătorilor cu ajutorul fungicidelor şi a insecticidelor existente pe piaţa agricolă montană la ora actuală şi recoltarea fructelor când ajung la maturitatea tehnologică de consum în perioada septembrie – octombrie.

Cercetările horticole şi naturiste au scos în evidenţă că alunele au multe efecte terapeutice. Consumul de alune vindecă: diabetul, cancerul, bolile de ficat şi de rinichi, hemoroizii, tensiunea arterială etc. Cercetările naturiste ne relatează faptul că ceaiurile preparate din frunzele şi din mugurii de alun vindecă: abcesul dentar, afecţiunile circulatorii, litiaza urinară şi varicele.

Bolile cele mai păgubitoare ale alunului sunt: bacterioza, monilioza, putregaiul cenuşiu şi virozele, iar dăunătorii care atacă cel mai frecvent acest arbust fructifer sunt: afidele, bacterioza, monilioza, putregaiul cenuşiu şi virozele. Aceste boli se vor trata cu ajutorul fungicidelor: Dithane, Bravo şi cu Captadin. Dăunătorii se vor combate cu ajutorul insecticidelor: Actara, Mospilan, Calypsos şi cu Reldan. Alunele conţin vitaminele: A, B1, B2, B 12, C şi E şi substanţe cum ar fi: azot, fosfor şi potasiu, celuloză şi proteine. Alunul se înmulţeşte prin butaşi şi prin puieţi. Datorită efectelor terapeutice deosebite, alunul este un arbust ornamental şi medicinal care merită să fie cât mai mult cultivat în grădinile şi în livezile fermierilor din întreaga zonă montană. O plantaţie de alun poate să-i scoată din impas fermierii noştri din zona de munte chiar şi în perioada aceasta de mare pandemie. (Ing. horticol diplomat LAURIAN UNGURIAN, Agenţia Naţională a zonei Montane Vatra Dornei)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: