Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei celebrează Ziua Internaţională a Învăţării Sociale şi Emoţionale

La iniţiativa unor organizaţii americane (SEL4US), vineri, 27 martie 2020, se celebrează pentru prima dată Ziua Internaţională a Învăţării Sociale şi Emoţionale (International SEL Day) (https://selday.org/), ca semn de recunoaştere a importanţei abordării abilităţilor noncognitive prin învăţare formală şi nonformală. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava se alătură acestui fenomen global în calitate de partener, fiind un promotor al învăţării sociale şi emoţionale la nivelul comunităţii educaţionale.

Fenomenul SEL (educaţia emoţională) este larg răspândit în lume şi, în ultimul timp, a devenit tot mai prezent în curricula şcolilor din sistemul preuniversitar din tot mai multe ţări.

Învăţarea socială şi emoţională este procesul prin care copiii şi adulţii dobândesc abilităţile necesare să gestioneze emoţii, să stabilească şi să urmărească obiective pozitive, să stabilească şi să menţină relaţii pozitive şi să întărească capacitatea de a lua decizii în mod responsabil. Modelul CASEL (Centrul de colaborare pentru învăţare academică, socială şi emoţională) al învăţării sociale şi emoţionale se dezvoltă prin cinci dimensiuni:

Conştientizare de sine – Abilitatea de a recunoaşte corect propriile emoţii şi gânduri şi influenţa lor asupra comportamentului; evaluarea precisă a punctelor tari şi slabe; încredere în sine; optimism); Managementul sinelui (personal) – Abilitatea de reglare efectivă a emoţiilor, gândurilor, comportamentelor în diferite situaţii, managementul stresului, controlul impulsurilor, automotivarea, stabilirea de scopuri, urmărirea scopurilor personale şi academice; Conştientizare socială – abilitatea de a prelua perspectiva altuia, de a empatiza cu o persoană din culturi diferite pentru a înţelege normele etice şi sociale ale comportamentului, pentru a recunoaşte resursele şi sprijinul social (familie, şcoală, comunitate); Abilităţi relaţionale – abilitatea de a stabili şi menţine relaţii sănătoase şi recompensatoare, comunicare clară, ascultare activă, cooperare, rezistenţa la presiunea socială, negociere de conflicte, căutare şi oferire de ajutor; Luarea deciziilor în mod responsabil – abilitatea de a face alegeri constructive, bazate pe respect, privind propriul comportament şi interacţiunile sociale, alegeri bazate pe standarde etice, norme sociale, evaluări realiste ale consecinţelor acţiunilor proprii, starea de bine proprie şi a altora). Toate aceste abilităţi s-au dovedit extrem de benefice în devenirea copiilor care au avut acces la programe de tip SEL.

Studiile realizate ca urmare a implementării de astfel de programe în şcoli au demonstrat eficienţa acestei abordări, prin faptul că s-a constatat o creştere a nivelului stării de bine, o creştere a calităţii rezultatelor şcolare, dezvoltarea unui climat şcolar pozitiv şi abilitarea copiilor cu acele calităţi care îi vor ajuta să exceleze la locul de muncă. Centrul pentru învăţare academică, socială şi emoţională (CASEL) a analizat eficacitatea intervenţiilor SEL, realizând studii la nivelul a peste 100.000 de elevi de toate vârstele, din întreaga lume, iar rezultatele arată că aceste programe au impact pozitiv la nivelul performanţelor academice, al vieţii sociale, precum şi la nivelul capacităţii de a lua decizii în mod responsabil. Într-o cercetare bazată pe metaanaliză (Durlak et al., 2011), fiind analizate 213 de programe de învăţare socială şi emoţională care au implicat 270.034 preşcolari şi elevi, de la grădiniţă până la liceu, s-a evidenţiat că elevii care au participat la programe de învăţare socială şi emoţională au dobândit abilităţi, atitudini şi comportamente sociale şi emoţionale şi performanţe academice mai bune cu 11 procente în comparaţie cu un grup de control.

Beneficiile SEL s-au dovedit prin efecte asupra rezultatelor şcolare, relaţiilor interpersonale, sănătate mentală: clasa funcţionează mai eficient, creşte eficienţa învăţării când copiii au abilităţi de concentrare a atenţiei, gestiune a emoţiilor negative, a relaţiilor negative cu colegii şi adulţii, şi perseverează în faţa dificultăţilor (e.g., Ladd, Birch & Buhs, 1999; Raver, 2002); copiii care au un management eficient al gândirii, atenţiei, comportamentului au note mai bune şi rezultate mai bune la testele standardizate (Blair & Razza, 2007; Bull et al., 2008; Epsy et al., 2004; Howse, Lange et al., 2003; McClelland et al., 2007; Ponitz et al., 2008); copiii cu bune abilităţi sociale sunt mai predispuşi la a dezvolta şi menţine prietenii, a iniţia relaţii pozitive cu profesorii, a participa la activităţile clasei şi a se angaja pozitiv în învăţare (Denham, 2006). De asemenea, abilităţile sociale şi emoţionale s-au dovedit a fi factori protectivi pentru a face faţă evenimentelor negative şi stresului cronic (Buckner, Mezzacappa & Beardslee, 2003; 2009) şi pentru a susţine starea de bine generală (securitatea locului de muncă, financiară), precum şi sănătatea fizică şi mentală în perioada adultă (Mischel et al., 1989; Jones, Greenberg & Crowley, 2015).

Reevaluarea recentă a competenţelor-cheie propuse de cadrul european identifică Competenţa personală, socială şi de a învăţa să înveţi ca fiind prioritară pentru adresarea nevoilor de învăţare a tinerei generaţii. Aşadar, această competenţă, constând în abilitatea de a reflecta asupra sinelui, de a gestiona eficient timpul şi informaţia, de a lucra cu alţii în mod constructiv, de a rămâne rezilient şi de a gestiona propria învăţare şi carieră, devine ţintă pentru programele educaţionale din şcoala românească. Această competenţă include abilitatea de a face faţă incertitudinilor şi complexităţii, de a învăţa să înveţi, de a sprijini propria stare de bine fizică şi emoţională, de a menţine starea de sănătate fizică şi mentală şi de a fi capabil de o viaţă sănătoasă şi orientată spre viitor, de a empatiza şi de a gestiona conflictele într-un context inclusiv şi suportiv şi poate fi formată prin intervenţii explicite şi implicite care promovează învăţarea socială şi emoţională.

Vestea bună – oferită de experienţa academică şi de cercetare – este că programele de învăţare socială şi emoţională pot fi coordonate şi implementate cu succes de către profesori, care sunt interesaţi de propria lor dezvoltare profesională şi parcurg formări în domeniu.

La Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava se derulează, din anul 2015, un program de master intitulat Consiliere Şcolară şi Educaţie Emoţională (CSEE) şi a fost înaintat spre aprobare, în contextul unui parteneriat european coordonat de Universitatea Malta, un program de master internaţional de tip Erasmus Mundus, Resilience in Education. În cadrul programului CSEE, cursanţii dezvoltă abilităţi de proiectare a activităţilor de educaţie emoţională, fiind în măsură să coordoneze implementarea unui program de învăţare socio-emoţională în şcoală, indiferent de vârsta elevilor cu care lucrează.

La nivelul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei din USV există preocupări academice, de cercetare şi aplicare a cunoaşterii SEL în sfera practicii educaţionale şi prin intermediul proiectelor internaţionale derulate. În prezent, FSE dezvoltă o colaborare la nivel european pentru dezvoltarea de politici educaţionale care să susţină promovarea sănătăţii mentale în şcoală, în contextul unui proiect Erasmus+ KA3, care este centrat pe dezvoltarea unui curriculum de tip SEL, formarea profesorilor şi validarea programului printr-o intervenţie educaţională la nivelul clasei de elevi. Preocupările facultăţii converg către direcţia susţinerii intervenţiilor de educaţie emoţională în şcoală, astfel încât elevii să beneficieze de o formare completă, care să-i abiliteze pentru viaţă.

Conf. univ. dr.

AURORA ADINA COLOMEISCHI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Publicitate

 

Sumarul ediţiei: