Cărţi închinate Centenarului Marii Uniri

Mihai Iacobescu, „Reflecţii privind România Mare”, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2018, 494; Recenzie de Ion I. Solcanu „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza», Iaşi, Seria număr, Istorie, tom LXV/ 2019, p. 677-679

Vreme de aproape doi ani (1936-1938), N. Iorga susţinea renumitele conferinţe radiofonice pe diverse teme de istorie, publicate în două volume, sub titlul „Sfaturi pe întuneric”. Acestea urmau altor câteva mii de asemenea „sfaturi” risipite de savant în „Neamul românesc” sau alte publicaţii ale vremii. Istoricul aprecia, cu îndreptăţire, că trecutul omenirii şi, îndeosebi al poporului său, trebuie cunoscut de păturile largi ale societăţii româneşti.

O atare concepţie a împărtăşit-o şi autorul cărţii de faţă. Pe durata unui an şi patru luni, între 2 decembrie 2014 şi până la 16 aprilie 2016, profesorul Mihai Iacobescu de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a publicat, săptămânal, în cotidianul „Crai nou”, 157 de articole sub titlul „Câteva reflecţii la un veac de la prima conflagraţie mondială”. Toate acestea le-a adunat între coperţile volumului de faţă. Deşi se adresează publicului larg, autorul conferă fiecărui articol un profund caracter ştiinţific, întemeindu-şi demersul pe izvoare de arhivă, memorialistică (I.G. Duca, H.M. Berthelot, C. Argetoianu, Alex. Marghiloman, N. Iorga, Regina Maria, Ion Inculeţ, Nechifor Crainic, Onisifor Ghibu etc.), pe cercetarea presei, atât din Vechiul Regat, cât şi din România întregită, pe o bibliografie întinsă, parte devenită „clasică”, dar şi pe sinteze şi lucrări recente ale istoricilor români (ca Ion Scurtu) sau străini (dintre care amintim pe Wilhelm Peter von Meurs, Olanda, David R. Marples, Universitatea Alberta – Canada, Glenn E. Torrey, Universitatea Emporia, Kansas, Keith Hitchins, SUA etc.).

Evenimentele supuse atenţiei cititorului sunt analizate cu obiectivitatea istoricului aflat la vârsta patriarhală, fără patimă, deşi uneori străbătute de un fior patetic. Ele se întind pe durata unui sfert de veac, de la Consiliul de Coroană, din 1914, care a decis neutralizarea României („O ţară întreagă i se opune regelui Carol I de Hohenzollern”, p. 5-8) şi până la prăbuşirea României Mari, graţie imenselor cesiuni teritoriale impuse de Stalin şi Hitler (50.509 kmp, din care 44.500 kmp reprezentau Basarabia şi 6.000 kmp nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, şi alţi 43.492 kmp din Transilvania, la care se adaugă Cadrilaterul („URSS, demolatorul României Mari, cu avizarea expresă a lui Hitler”, p. 482-485 şi „Consiliul de Coroană abandonează rezistenţa militară la graniţe”, p. 486-488).

Între aceste repere cronologice sunt cuprinse cele 157 de articole, care tratează câteva mari teme: efortul uman şi material al României în Primul Război Mondial; Aliaţii; relaţiile României cu Rusia; de la aliat la adversar; drumul sinuos şi dificil al unirii Basarabiei cu România; România la Conferinţa de Pace (autorul concluzionează că „Marea Unire s-a făcut de către România, străinii doar o recunosc), problematica integrării provinciilor unite la noul stat unitar; construcţia şi reformele democratice; politica internă şi externă; criza dinastică, dictatura regală şi urmările nefaste ale acesteia; apariţia şi evoluţia partidelor de extremă etc.

Spaţiile acordate temelor diferă ca întindere. Spre exemplu, dacă Unirea Bucovinei şi a Transilvaniei cu ţara este abordată în chip rezumativ, aceluiaşi eveniment basarabean, profesorul Iacobescu îi rezervă o paginaţie impunătoare, de circa 30% din economia lucrării, începând cu „Redeşteptarea Basarabiei” (p. 27) şi încheind cu „S-a semnat Tratatul de pace pentru Unirea Basarabiei cu România, la 28 octombrie 1920”, cu precizarea că „Japonia nu l-a ratificat niciodată (…), la intervenţia repetată a guvernului rus şi, în plus, o mare lacună era din capul locului lipsa dintre statele semnatare a SUA” (p. 267-268). Autorul analizează, cu o remarcabilă minuţiozitate, condiţiile interne, rolul personalităţilor basarabene şi, îndeosebi, factorii externi de o mare complexitate (ingerinţele Rusiei şi ale Ucrainei, piedicile puse de Sovietele de la Odesa, cu amestecul bolşevicului român de origine bulgară, Cristian Rakovski etc.), în care a avut loc unirea Basarabiei cu România. Cum în acest eveniment un anume rol l-a avut filo-germanul Alex. Marghiloman, pe atunci prim-ministru, prof. Iacobescu subliniază contribuţia acestuia, citându-l pe I.I.C. Brătianu: „Marghiloman se sacrifică primind să se înhame la o operă tragică, dar patriotică (…), mâine, după război Marghiloman va fi calomniat, ofensat, batjocorit, dar, totuşi, ar trebui să nu se uite că acest om a salvat Coroana şi Moldova” (p. 131). Cu aceeaşi acribie analizează, de-a lungul a nu mai puţin de 20 de pagini, greutăţile întâmpinate de România în recunoaşterea unirii Basarabiei chiar de către Aliaţi (p. 251-270). Expectativa acestora rămâne, până la un punct, de înţeles. Între altele, aşteptau să vadă care dintre forţele aflate în războiul civil din Rusia va ieşi învingătoare, Lenin sau alb-gardiştii?, iar dintre aceştia din urmă: Denikin, Vranghel, Kolceak, Iudenici – care anume va recunoaşte şi achita împrumuturile acordate de ei Imperiului Ţarist, de vreme ce Litvinov declarase, la 18 ianuarie 1919, o asemenea disponibilitate din partea sovietelor (în anumite condiţii)? Pe de altă parte, nu era deloc neglijabilă atitudinea minorităţilor basarabene, unele cu mare influenţă în exterior. Dintre acestea, ruşii şi ucrainenii erau împotrivă, iar evreii „stăteau în expectativă, voind să-şi păstreze influenţa economică şi financiară avută sub ruşi şi pe care se temeau că o vor pierde sub români” (p. 262).

Tratarea rezumativă a unirii Bucovinei cu România în volumul de faţă îşi are explicaţia în faptul că profesorul Mihai Iacobescu acordase anterior o atenţie deosebită istoriei acestei provincii. În 1993 publica lucrarea „Din istoria Bucovinei 1774-1862”, distinsă cu premiul Academiei Române, urmată de „Bucovina 1774-1914” în „Istoria României”, vol. V-VIII, sub egida Academiei Române (în 2002-2004) şi „30 de zile în «Siberia»: căutând arhivele Bucovinei” (Editura Junimea, 2005).

Insuccesele militare ale României din prima parte a războiului sunt pentru autor o grea povară sufletească. Pregăteşte terenul explicaţiilor prin reflecţii asupra unor grave greşeli ale conducerii României (p. 212), ca apoi să se întrebe aproape obsesiv: De ce a suferit România o înfrângere îngrozitoare? (p. 221-223). Interogaţia primeşte o serie de răspunsuri pe care le completează cu noi desluşiri în „Iarăşi despre acea înfrângere” (p. 230).

Nu arareori autorul emite judecăţi de valoare, fără a da însă sentinţe, în afara celor confirmate de istorie. Nu face decât să ni le reamintească. Analizând evoluţia politicii interne, de după revenirea lui Carol al II-lea, slăbirea partidelor prin fărâmiţare, corupţia devenită endemică, practicată la vârful piramidei, atât de camarila regală, cât şi de guvernanţi şi, ca o consecinţă firească, apariţia grupărilor politice extremiste, sprijinite masiv de la Moscova şi Berlin, instaurarea Dictaturii regale şi, finalmente, culminând în vara lui 1940 cu prăbuşirea României Mari, încât profesorul Mihai Iacobescu concluziona cu îndreptăţire: de toate câte s-au întâmplat n-a fost vinovat doar factorul extern, Hitler şi Stalin (…) ci şi elitele politice ale ţării, în cap cu Carol al II-lea. Scrisă cu talent, întemeiată pe o bibliografie filtrată prin gândirea, experienţa şi meditaţia istoricului, acumulate de-a lungul a peste o jumătate de secol, cartea profesorului Mihai Iacobescu este una densă în informaţii şi reflecţii interesante încât lectura oferă cititorului o carte de răspunsuri, dar, totodată, provoacă şi noi întrebări.

ION I. SOLCANU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: