Buchiseli. Printre coduri, mistere, enigme… – etimologii

După un timp relativ scurt de la apariţia (în 2003, la New York) a celei dintâi ediţii a romanului „Codul lui Da Vinci” (The Da Vinci Code) al lui Dan Brown, depăşind chiar şi cele mai optimiste aşteptări ale autorului, cartea şi-a câştigat o notorietate excepţională. Editată şi vândută, apoi, în zeci de milioane de exemplare şi tradusă în vreo 50 de limbi, ea s-a bucurat de rezistenţa îndelungată pe primul loc al unor liste de bestselleruri şi de calificări superlative favorabile („fenomen”, „combinaţie genială de fapte şi ficţiune”, „una dintre cele mai strălucite, inteligente şi desăvârşite scrieri” etc.). Pe de altă parte, după cum se ştie şi era de aşteptat, ca roman de conspiraţie implicând elemente ficţionale (unele frizând blasfemia) inserate istoriei creştinătăţii, el a generat numeroase controverse şi demersuri de căutare şi repunere în drepturi a adevărurilor „răstălmăcite”.

Fără a intra în alte detalii, să recunoaştem măcar că, prin trimiterile la opere de artă plastică şi de arhitectură celebre, documente (reale ori apocrife) şi evenimente istorice importante, romanul (transpus, prin 2004, într-un film nu la fel de…ofertant) prilejuieşte (în percepţie şi opinie, probabil, nu numai personală) un adevărat răsfăţ (mai degrabă) intelectual şi unul literar propriu-zis mai modest, povestea captivantă, înţesată cu intrigi şi sumedenie de împrejurări generatoare de suspans şi cu elemente de thriller, apropiindu-se evident de structura şi stilul agreate de iubitorii romanelor poliţiste.

După cum au constatat cei care au citit cartea, curgerea fascinantă a întâmplărilor (într-un interval de nici 24 de ore) antrenează – justificate de cerinţele demonstraţiei – referinţe culturale, despre personalităţi geniale, societăţi secrete, mistere artistice, istorice, spirituale ori despre evoluţia în timp a atitudinii faţă de sacrul feminin etc. Din raţiuni similare, într-un asemenea context benefic intereselor intelectuale, sunt strecurate şi abordări lingvistice (pot fi inventariate vreo 12), cele mai multe vizând etimologii. Acestea au sugerat subiectul episodului de astăzi al rubricii. Iată câteva…

  • Primul cuvânt explicat este păgân (p.36). Ajungând, în zilele noastre, „să fie aproape sinonim cu venerarea diavolului” – spune autorul – , rădăcinile acestui cuvânt se află în lat. paganus, care-i desemna pe locuitorii satelor rămaşi fideli credinţelor rurale constând în cultul Naturii. Şi, în aceeaşi conjunctură – continuă ideea Dan Brown – , numele dat acestora, format de la villes, a ajuns să dobândească semnificaţii peiorative: vezi şi fr. vilain provenit din lat. villanus „sătean”, care a „evoluat” spre numeroase înţelesuri negative („vinovat, nesănătos, dezagreabil, demn de dispreţuit…”).
  • Într-un alt pasaj (p.38), se menţionează că, deşi în cultura modernă, pentru Venus, „aproape s-a şters asocierea zeiţei” cu sexualitatea umană, „un ochi etimologic ager” poate depista urmele sensului originar în cuvântul engl. venerial (rom. veneric). Constatarea, chiar dacă nu străluceşte prin noutate, ar fi greu, poate, să fie calificată drept banală.
  • Crucea, devenind, după răstignirea Mântuitorului, un înălţător simbol al creştinilor, aceştia – se afirmă în roman (p.145) – nu-i mai ataşează „istoria violentă reflectată în însuşi numele său, cruce şi crucifix provenind din verbul latin cruciare însemnând a tortura”.
  • Despre garguie (sing. gargui; din fr. gargouille; engl. gargoyle), cunoscutele ornamente în formă de cap de animal fantastic, situate la capătul unui jgheab sau burlan, care o înspăimântau în copilărie pe Sophie, personajul feminin principal din roman, bunicul său îi spusese că ar avea legătură cu gargariser „a face gargară”. Cu origini latineşti (gargarizare) sau greceşti (gargarizein), iar în primă instanţă onomatopeice, cuvântul „stupid” (silly, în versiunea englezească), comentat astfel de bunic, n-ar mai fi avut acelaşi efect înfricoşător pentru copilă.
  • Cuvântul eretic (din fr. hérétique, gr. hairetikos) însemna în latină „alegere”, el căpătând un sens negativ începând din vremea împăratului Constantin (c.270-337), când cei ce făceau o alegere religioasă condamnabilă au fost numiţi eretici – comentează (la p. 234) Robert Langdon, personajul principal, simbologist şi ilustru profesor la Harvard. Fără a-l contrazice clar, dicţionarele franceze precizează că, de fapt, erezie (fr. hérésie) avea sensul în latină (haeresis) de „opinie, doctrină”, apoi, sub influenţa grecescului hairesis, a însemnat „acţiunea de a alege”.
  • Acelaşi personaj opinează (p. 254), pesemne fără pretenţii ştiinţifice, că engl. rose, care „este identic în engleză, franceză, germană şi în multe alte limbi”, n-ar fi decât „o anagramă de la Eros, zeul grec al iubirii trupeşti”. În realitate, el îl are la origine pe lat. rosa (care, aşa cum ştie orice persoană trecută prin liceu, se află chiar şi în componenţa denumirii ştiinţifice a măceşului – Rosa canina).

Semnificaţia numelui eroinei, Sophie, datorată termenului grecesc pentru „înţelepciune” (pp. 320-321), faptul că menestrel (engl.minstrel) şi ministru (engl. minister) au rădăcini etimologice comune (p. 390), în legături similare aflându-se engl. cloister „mănăstire, a se izola, a se claustra…” şi claustrofobie (de care suferea Robert Langdon; p. 403) etc. sunt alte trimiteri lingvistice de care cititorul are parte.

Aşadar, printre enigme, coduri greu de descifrat, necunoscute ale istoriei etc., digresiunile de factură etimologică îmbogăţesc oferta culturală a unei cărţi atrăgătoare, chiar dacă aceasta este construită pe o ipoteză… păcătoasă, de care ne putem uşor delimita.

I. NEDELEA

P.S. Paginile la care se fac trimiteri în text aparţin ediţiei din 2003 a romanului „The Da Vinci Code. A novel” (New York)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: