Opinii cu privire la dezvoltarea zonei montane

Atunci când vom vorbi despre dezvoltarea zonei montane va trebui să avem în vedere Planul Naţional Strategic 2021-2027, care va trebui să fie făcut de oameni de ştiinţă competenţi şi inteligenţi atât la nivel european dar şi în România, la un nivel cultural şi strategic bine definit, plan care să aducă în discuţie în principal agricultura din România şi, mai precis, dezvoltarea zonei montane. Dacă până în anii trecuţi au fost aduse în discuţie şi dezbătute prin programe şi submăsuri anumite probleme cu privire la sectorul agricol, horticol, alimentar, zootehnic, strategic şi economic, noi va trebui să venim în continuare cu noi propuneri care să-i sprijine pe fermierii din zona montană. Conform ultimelor cercetări horticole, agronomice şi la nivel strategic desfăşurate în ţara noastră, se constată o scădere a producţiei de fructe în sectorul pomicol, mai ales la speciile de sâmburoase – cireş şi vişin. Această scădere a producţiei în sectorul pomicol la sâmburoase s-ar putea remedia prin înfiinţarea de pepiniere în ţară, cât şi în zona montană, pepiniere în care specialiştii horticoli şi agronomi să creeze, prin altoire, noi specii de pomi şi arbuşti fructiferi, mai productive şi mai rezistente la boli şi la dăunători. Aceste specii de pomi şi arbuşti fructiferi mai productive se vor putea obţine prin altoirea pe portaltoi sălbatic. Portaltoiul respectiv va fi pregătit în pepinierele noastre prin însămânţare sau prin butaşi. Studiile horticole au scos în evidenţă că speciile de pomi şi arbuşti fructiferi sunt mai productive şi mai rezistente la boli şi la dăunători dacă sunt altoite pe portaltoiul obţinut din sămânţă. Dacă în domeniul silviculturii vorbim în permanenţă despre tăierile de regenerare a speciilor de arbori din păduri şi din crânguri, în domeniul horticulturii va trebui să aplicăm tăieri de corecţie, rodire şi de fructificare, care să ajute fermierii din zona de munte să obţină producţii de fructe mai mari şi de calitate superioară, producţii care să echivaleze cu producţiile de fructe obţinute la nivel european.

Specialiştii din domeniul zootehnic trebuie, la rândul lor, şi ei să amelioreze speciile de bovine, ovine, ecvide şi porcine aflate în prezent într-o stare de abandon. La bovine, va trebui să ameliorăm rasele Pinzgau şi Bălţata Românească, rase care sunt la ora actuală cele mai eficiente în ceea ce priveşte producţia de lapte. La ovine se vor ameliora rasele Ţigaie cu cap negru, Karakul de Botoşani şi Merinosul transilvănean. La ecvide va fi adus în discuţia noastră Semigreul românesc, iar la porcine se vor ameliora rasele Bazna, Mangaliţa şi Marele alb. Dacă în ţara noastră, în general, se vorbeşte despre o creştere a activităţilor din domeniul economic şi alimentar în zona montană, noi asistăm la un declin total a acestor activităţi. Şi va trebui să găsim soluţii pentru acestea prin înfiinţarea de fabrici care să sprijine şi să dezvolte industria şi economia montană. În zona montană ar trebui să fie stimulate industria alimentară a brânzeturilor, industria lemnului şi cea a mineritului.

Specialiştii din domeniul agromontanologiei trebuie să se lupte şi ei în zona montană pentru menţinerea şi ameliorarea biodiversităţii pajiştilor cu înaltă valoare naturală şi culturală. De asemenea, va trebui să punem accent pe îmbunătăţirea izvoarelor şi a resurselor de apă naturale şi minerale din zona de munte. Mai mult, agronomii şi agromontanologii vor trebui să găsească în permanenţă noi soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii nutritive a covorului ierbos din pajiştile şi din fâneţele montane, să protejeze speciile de arbori şi de arbuşti sălbatici din păduri, dar şi fauna din zona de munte. Accesul la internet, în prezent, este limitat în zona montană. Reţeaua feroviară şi de transport se află şi ea în stare de declin şi va trebui să găsim soluţii noi pentru îmbunătăţirea şoselelor, a drumurilor, să asigurăm prin drumuri accesul până pe vârful munţilor, într-o reţea de transport care să echivaleze cu cele europene. În acest moment, asistăm şi la o degradare totală a valorii culturale şi a monumentelor istorice, a culturii în general, astfel că va trebui să se găsească noi soluţii, dar şi fonduri pentru salvarea şi protejarea patrimoniului cultural al ţării noastre, între care şi cel al zonei montane. Va trebui să găsim soluţii noi pentru sprijinirea şi menţinerea populaţiei tinere în zona montană şi să preîntâmpinăm riscul de abandon, să ne bazăm pe o strategie montană adecvată vieţii din zona de munte, care să nu afecteze şansa generaţiilor viitoare. (Ing. horticol diplomat LAURIAN UNGURIAN, Agenţia Naţională a Zonei Montane Vatra Dornei)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: