O nouă premieră la Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava

 „Micul Prinţ”

 Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava anunţă intrarea în producţie a unui nou spectacol – „Micul Prinţ”.

Premiera spectacolului va avea loc pe 14 martie a.c., la ora 19. Biletele vor fi puse în vânzare la casieria teatrului începând cu data de 18 februarie 2020. Achiziţionarea online va fi posibilă începând de săptămâna viitoare.

Potrivit unui comunicat al teatrului sucevean, plecând de la textul lui Antoine de Saint-Exupéry, spectacolul „Micul Prinţ” este realizat de Tibor Cári, compozitor şi pianist apreciat în mediul cultural din România. Laureat al premiilor UNITER cu Premiul special pentru muzică de teatru (2013), Tibor Cári va realiza astfel primul său spectacol muzical, pe scena teatrului sucevean, pentru care a ales să lucreze cu o echipă de artişti creativi, cunoscuţi şi apreciaţi în mediul cultural: Cezara Fantu, care realizează dramatizarea, versificarea şi este şi asistent de regie, Alina Dincă Puşcaşu – scenografie, Andrei Cozlac – video design şi animaţie, Victoria Bucun – mişcare scenică.

Tibor Cári este iniţiatorul unora dintre cele mai interesante proiecte artistice pe scenă şi promovează muzica live în spectacolele de teatru încă din 2005, când a început proiectul Muzica teatrului. Luată separat de spectacolele cărora le-a fost iniţial dedicată, muzica lui Cári Tibor a fost prezentată atât la festivaluri de teatru, cât şi la evenimente culturale din ţară şi din străinătate. Nu este prima dată când Tibor Cári colaborează cu teatrul sucevean. El este cel care a semnat compoziţia muzicală a spectacolului „Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama” de Matei Vişniec.

Muzică de teatru, culoare, emoţii şi pasiune sunt ingrediente menite să ne poarte într-o lume în care muzica şi emoţiile construiesc şi spun poveşti.

Despre spectacolul „Micul Prinţ” ne vorbeşte Cezara Fantu, cea care a realizat dramatizarea şi versificarea în cadrul acestui proiect.

„Toţi oamenii mari au fost mai întâi copii. Numai că puţini dintre ei îşi mai amintesc” spunea Antoine de Saint-Exupéry. În căutarea copilăriei pierdute am ajuns la un pamflet împotriva vârstei adulte, întocmit cu poezie tandră şi înţelepciune simplă, într-un univers sonor transcendental. Ghid esenţial despre lucruri neesenţiale. Spectacolul nostru are un secret; un secret e ceva şoptit între prieteni, ca o conspiraţie neştiută de lume. Nodul divin ce leagă lucrurile, despre care tot vorbeşte Exupéry, l-am interpretat în spectacolul nostru, «a visual-musical experience»: constelaţii florale, apusuri de soare, stele călăuze spre oaze necunoscute, foşnetul grâului auriu, războiul oilor cu florile, lumea oamenilor mari, baobabii planetei noastre.

Niciunul din noi nu locuieşte cu totul pe aceeaşi planetă. Inima noastră dă forma pământului, inima noastră dă forma cerului, să fim atenţi la inimile noastre, să ne închidem din când în când în liniştea iubirii. „Cei ce nu schimbă nimic, nu devin nimic” mai spunea autorul, dar să nu uităm că am fost copii. Să devenim cu grijă oameni mari, sau ce-o mai fi însemnând şi asta, pentru că „oamenii mari sunt tare ciudaţi” (Antoine de Saint-Exupéry).

Micul Prinţ este învestit cu titlul de nobleţe, titlu ce se păstrează din generaţie în generaţie fără legătură cu moliciunea unora sau cu eroismul altora. Nobleţea e povara unei datorii care vine de departe şi care continuă prin şi după tine. El este înlăuntrul nostru, retras. Trebuie să nu-l abandonăm, să nu îngăduim acestei societăţi, care în curând va produce piane în serie, dar va fi incapabilă să dea naştere unui pianist, să ne lase să-l uităm! Omul este spirit. Dar omul este şi ceea ce nu este.

Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry, a fost romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Micul Prinţ“, una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi.

Prima versiune a „Micului Prinţ” apare în America în 1943, fiind transmisă cu gravitate şi emoţie în Franţa în 1946. Micul Prinţ este şi el un copil al războiului. Antoine de Saint-Exupéry a suferit mult după Franţa. Ardea de febra neputinţei de a-i sări în ajutor. De altfel, cartea îi este dedicată prietenului său evreu, criticul de artă şi eseistul Léon Werth, prieten pe care, plecând în SUA, îl lasă sub ameninţarea guvernului de la Vichy şi a autorităţilor germane.

Lui Antoine de Saint-Exupéry nu-i plăceau îngrămădirile de oameni în piramidele lor de piatră, cum le numea el. Nu-i plăcea viaţa mondenă, nu-i plăceau oamenii care urcau în trenuri fără să ştie încotro mergeau, mereu gâfâind; oamenii transformaţi în insuliţe, oamenii plimbaţi de vânt pe drumuri ce nu duc nicăieri, pe scurt – viaţa redusă la furnicar – „O linişte nu seamănă cu altă linişte”, spunea el: „Cine a cunoscut viaţa Sahariană, unde totul nu este în aparenţă decât singurătate şi sărăcie lucie, plânge totuşi după acei ani ca după cei mai frumoşi pe care i-a trăit”. A trăit singur, fără a avea pe cineva cu care să stea de vorbă cu adevărat, până în ziua întâlnirii cu Micul Prinţ. Un pasaj nereţinut pentru ediţie menţionează că, văzând desenul cu păsările ce îl luau pe Micul Prinţ, a spus: „Ăsta e cel mai frumos desen!” – „Dar nu chiar aşa am călătorit… zâmbi cu un zâmbet care mi se păru melancolic. Dar asta nu ţi-o pot spune, e secretul meu”, chicotea Micul Prinţ.

Preţul biletului – 40 lei; rezervări de bilete luni – vineri, între 8 şi 14; telefon 0759 048 677 sau bilete@teatrulmateivisniec.ro; eliberări bilete: luni-vineri, între orele 13 – 16; vânzări bilete online: www.blt.ro. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: