Artistul Sergiu Grapă – Proiecţii în imaginar

Graficianul şi pictorul Sergiu Grapă, bine cunoscut în spaţiul artistic autohton, îşi continuă evoluţia pe aceeaşi traiectorie suprarealistă pe care a cultivat-o în ultimii 25 de ani.

Recent, a deschis o expoziţie sub genericul „Proiecţii” la Centrul Cultural Gura Humorului, venind cu o riguroasă selecţie de lucrări, în urma precedentei expoziţii de la Bucureşti (noiembrie 2019), în care predomină construcţiile onirice, ipostazele infernale şi coşmareşti, aluziile freudiene sau temele mitologice. Într-o viziune imaginativă – decantată în motive şi simboluri, dublată fiind de formula creativă a artei pe calculator care esenţializează desenul cu precizie a detaliului şi cu rafinament cromatic – se desfăşoară întregul eşafodaj de chipuri, personaje şi scene, definind ceea ce este suprarealismul în substanţa lui: antinomii figurative vădite în juxtapunerea lucrurilor vizibile, recunoscute în ordinea firească a lumii, dar realizând, la nivelul imaginii plastice, raporturi noi, imprevizibile, deconcertante, ambigue şi misterioase. Atât concepţia, cât şi maniera de lucru ale lui Sergiu Grapă sunt marcate de insolit, absurd şi asociaţii hibride, sugerând privitorului determinări suplimentare, modificându-i ipotetic aparenţele şi dereglând sensurile convenţionale pentru a-i oferi imaginea originală a unor „lumi posibile”. Acest spectacol proteic şi cumulativ, plin de acrobaţii plastice şi viziuni oniro-halucinante în formele celui mai minuţios şi academic „trompe l’oeil”, se bazează, în fond, pe metamorfoze figurale şi pe proximităţi sintagmatice care lezează logica simţului comun şi habitudinile cunoaşterii discursive. Însă logica interioară a creaţiei suprarealiste, ficţiunea expresivă a acestor universuri absurde ce degajă fascinaţie exotică şi agreabile incertitudini, se oferă cu generozitate intuiţiei şi cunoaşterii estetice, dincolo de verbalizarea aproximativă a aparenţelor vizuale, într-o consistentă şi globală „metaforă epistemologică”.

O notă dominantă însă se observă, de astă dată, la nivelul motivelor simbolice în compoziţia lucrărilor, artistul reliefând personaje paradigmatice care ilustrează, obsesiv, maşinismul modern şi „dezumanizarea tehnologică” a societăţii contemporane. Oamenii arată ca nişte roboţi, iar relaţiile lor, în planul unor asocieri reduse la cuplu sau duet, sunt expurgate de empatie şi comunicare umană. Chiar autoportretele artistului, malformate ironic şi terifiante, vin parcă din zona enigmatică (ba chiar „horror”!) a naraţiunilor fantastice. Fie că avem o scenă cu sens deturnat (parafraza după „Răpirea Proserpinei” de Lorenzo Bernini), fie că întâlnim nişte fiinţe umanoide în contorsiuni imposibile, cu anatomii dezarticulate şi metamorfoze de science-fiction, de fiecare dată suntem captaţi de aceste „fotograme ale visului”, provocându-ne uimire, interogaţie şi nelinişte. Aceste scenografii utopice ale suprarealului sunt tot atâtea proiecţii neverosimile în imaginarul vulcanic şi inepuizabil al artistului.

Nu e simplu şi nici uşor să receptezi cu satisfacţie sau să „înţelegi” arta lui Sergiu Grapă! Raliindu-se unor nume demult consacrate în pictura suprarealistă de la noi (Nicolae Maniu, Adrian Borda, Ovidiu Avram, Nicu Dărăştean şi Gyuri Lohmuller), S. Grapă ne oferă încă o dată spectacolul său mirobolant şi ermetic, îndemnând privitorul să se acomodeze şi să resimtă emoţional încărcătura de sensuri posibile în sintaxa vizuală a tablourilor sale.

I.C. CORJAN 

Print Friendly, PDF & Email

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: