Triplă sărbătoare pentru bucovineni

Dacă pentru întreaga românime ziua de 15 ianuarie a fost o dublă sărbătoare, pentru bucovinenii din Rădăuţi, pentru prima dată, s-a mai adăugat una: vernisarea „Salonului de carte bucovineană”, ediţia întâia.

Şi de data aceasta şi-au unit eforturile Societatea pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina, Primăria Rădăuţi, Biblioteca „T. Flondor” din municipiu. Ultima şi Galeria de Artă au pus la dispoziţie sălile pentru desfăşurarea acestor activităţi. Lor li s-a adăugat şi „Cromtel TV Rădăuţi”, care-a pus la dispoziţie şi doi cameramani ce au imortalizat pe film întreaga manifestare. În plus, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai altor studiouri TV. Ei vor prezenta pe ecranele telespectatorilor din judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ aceste manifestări

Nu putem trece cu vederea conducerile unor unităţi şcolare din municipiu, cum sunt Colegiul Naţional „E. Hurmuzachi” (director prof. dr. Ioan Puiu şi prof. Iulian Halip), „Colegiul „A. Motrescu” (prof. Florin Drâmbă), Şcoala Postliceală Sanitară (prof. Paula-Tamara Ciobîcă) şi Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” (prof. Gabriela Sascău).

Întâi delegaţiile acestor unităţi şcolare ne-am întâlnit în faţa bustului lui Mihai Eminescu ridicat în Piaţa Garoafelor din centrul municipiului, unde s-au depus coroane. Prof. Ciobîcă a pus pe soclul bustului şi câteva bucheţele de flori de „nu-mă-uita”…

Ne-am reîntâlnit în sala bibliotecii, unde ne aşteptau spectatori care au umplut sala la refuz, spectatorii fiind de diferite vârste, dar majoritatea o formau tinerii.

În prezidiul adunării au luat loc Nistor Tătar, primarul municipiului, prof. Paula-Tamara Ciobîcă, Angelica Andronachi, criticul literar Nicolae Cârlan, prof. Octavian Nestor şi subsemnatul.

Am prezentat programul manifestării, reiterând importanţa acestei zile. I-am dat cuvântul prof. Luca Bejinariu, care a vorbit asistenţei despre „Universul poeziei lui Mihai Eminescu”. A pornit de la ideea că Poetul, de la naşterea căruia am sărbătorit 170 de ani, a fost omul total al culturii române, esenţă a culturii neamului românesc. S-a bucurat mult că are prilejul, uneori chiar de două ori pe an, să vorbească sau să participe la manifestări închinate Poetului. Acesta are cea mai bogată bibliografie scrisă şi şi-a cinstit înaintaşii. Este normal ca urmaşii lui să-l cinstească. Prin activitatea sa, chiar Patriarhia Română îl cinsteşte, iar restul preoţilor, la rândul lor, îl cinstesc. Pe nedrept, atâta timp Eminescu a fost considerat un oponent al Bisericii Ortodoxe Române.

Prof. Paula-Tamara Ciobîcă a arătat însemnătatea sărbătoririi „Zilei Culturii Naţionale” în contextul sărbătoririi lui Mihai Eminescu. A precizat că iubirea nu se declară, ci trebuie să fie adevărată iubire. Dar pentru Eminescu trebuie să ne-o demonstrăm. Iată că „Ziua Culturii Naţionale” o sărbătorim a zecea oară. Este un jubileu. Ea este şi o recunoaştere deplină a meritelor lui Eminescu. Nu degeaba a declarat că „Limba este ca un fagure de miere”. Prin Eminescu noi sărbătorim „Ziua românismului”. Nu este de acord să-i omagiem pe cei merituoşi numai după plecarea lor în eternitate, ci să-i cinstim atunci când sunt în viaţă. Aşa să facem şi cu Matei Vişniec, de care suntem mândri că este contemporanul nostru şi, mai ales, a apărut pe plaiurile bucovinene.

Prof. Octavian Nestor a arătat că a venit ca prieten. A precizat că, datorită lui Emil Ianuş, împreună cu Nicolae Cârlan, a fost „confiscat” de la o altă manifestare închinată lui Mihai Eminescu. Ne-a spus, şi ne-am simţit mândri: „adevăraţii bucovineni sunt aici, la Rădăuţi”.

A făcut o adevărată pledoarie în favoarea profesiei de profesor, de cadru didactic, în general. A recomandat tinerilor să-l caute pe profesorul îndrăgostit de Eminescu. Ne-a arătat cartea cu poeziile lui Eminescu cu care umblă la el de-o viaţă.

În continuare, a prezentat câteva aspecte din viaţa sa de student. În context, a evocat figura şi personalitatea distinsului şi regretatului universitar Mihai Drăgan, de la Iaşi, cel „vinovat” de apariţia colecţiei „Eminesciana”. În final, a citit şi comentat poezia „Povestea codrului”. A recitat câte-o strofă şi din alte poezii şi ne-a recomandat să aprofundăm temele poeziei lui Eminescu.

Criticul Nicolae Cârlan a întărit ideea că a venit cu plăcere la Rădăuţi, mai ales în această zi, care-ar trebui înscrisă cu roşu în calendarul nostru. A precizat că de Eminescu s-a scris josnic, după 1989, în revista „Dilema”, lucru pe care l-a combătut cu vehemenţă. Atunci când intră la Mănăstirea Putna, „sufletul îi vibrează”.

A rememorat şi desfăşurarea Serbării de la Putna. E adevărat, noi suntem naţionalişti, dar în adevăratul înţeles al cuvântului. Nu putem trăi în afara lui, dar nici nu putem fi de acord cu latura sa extremistă.

Prof. dr. Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” din Rădăuţi, a dezvoltat în cuvântul său trei idei: prin scrierile sale Eminescu a creat o adevărată pedagogie naţională; Eminescu a suferit alături de români toate vitregiile vremii şi „personalitatea acestuia a definit destine” (acad. Dimitrie Vatamaniuc). Ne-a îndemnat să-l urmăm pe Eminescu prin spiritul civic şi să aplicăm învăţăturile sale.

În finalul manifestării, poeţi locali au recitat din creaţiile lor literare sau ale altora: doamna Oltea Lungoci a recitat poezia sa „Naşterea lui Eminescu” şi „Perla sufletului meu” de Adrian Păunescu; Emil Ianuş a recitat magistral, dramatic chiar, „Doina ” lui Eminescu şi „Icoana poeziei noastre”, creaţie personală. Tot magistral a recitat poezia „De vreţi luceferi!” dl Adrian Şindilaru din Dorneşti.           Am coborât apoi la „Galeria de artă”, unde-am participat la vernisarea „Salonului de carte bucovineană”, prima ediţie.

Am vorbit despre scopul acestui salon literar bucovinean, urmărind să-l organizăm anual. Dacă la prima ediţie am expus cam tot ce-au scris autorii până acum, la următoarele ediţii vom primi numai lucrările tipărite pe durata anului respectiv. Ne referim la scriitorii, din Bucovina sau din alte localităţi, care au scris despre Bucovina.

La acest salon au trimis cărţi 81 de autori din judeţ, ţară, Basarabia şi Ucraina. Autorii sunt din 24 de localităţi, printre care: întreaga zonă a Rădăuţilor (27), Suceava (26), Botoşani (6), Câmpulung Moldovenesc (5), Fălticeni (5). Au mai trimis cărţi din Bucureşti, Iaşi, Bacău, Galaţi, Vatra Dornei, Arbore, Iaslovăţ şi altele. Numai de la Institutul „Bucovina” din Rădăuţi au trimis cărţile 12 cercetători.

Toţi participanţii au primit „Diplomă de suflet”, cum a fost intitulată la sugestia membrilor Consiliului Director. (Text: prof. GH. DOLINSKI; Foto: MIHAI BOICIUC)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: