Implementarea programului Inschool în judeţul Suceava

Două şcoli vor beneficia de programul Inschool, datorită preşedintelui Agenţiei Naţionale „Împreună”, Gelu Duminică, în comisia de selecţie a celor două şcoli din judeţul Suceava care vor beneficia de acest program european fiind profesorul Constantin Tănase şi subsemnatul. Şcolile sucevene care şi-au depus candidatura sunt Şcoala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, Şcoala Gimnazială „C. Morariu” Pătrăuţi, Şcoala Gimnazială Gura Solcii, Şcoala Gimnazială „Luca Arbure” Arbore.

Consiliul Europei (cel care iniţiază), Comisia Europeană (cea care susţine financiar) au implementat acum câţiva ani un program la nivel european care se numeşte Inschool. Sunt mai multe ţări implicate, printre care şi România. Ideea programului este de a sprijini şcolile să ofere o educaţie de calitate, o educaţie mult mai bună decât în momentul de faţă. În România sunt acum implicate şase şcoli, iar numărul lor va creşte la nouă: două din Buzău, două din Teleorman, una din Bucureşti şi una din Ilfov. Se merge pe urmele celor de la UNICEF, care cu ceva ani în urmă au implementat programul „Hai la şcoală”. Şcolile alese au fost parte din acest program.

Dorim să continuăm ceea ce ei au început cu ceva timp în urmă. Ideea programului este cât se poate de simplă, respectiv că trebuie să oferim educaţie centrată pe nevoile copilului, mai ales că în teorie şi în practică copiii sunt diferiţi, nu au cum fi la fel. Un copil care îşi vede acasă părinţii consumând băuturi alcoolice în exces nu poate performa la fel, pentru că pur şi simplu nu are cum, un copil foarte sărac, care se bate cu propriul stomac zilnic, nu are cum performa, un copil care este victima bullingului şi este considerat şi strigat gras, ţigan, ochelarist, şpanghi etc., cum se întâmplă de foarte multe ori, nu poate performa dacă nu primeşte sprijinul necesar. Ele se numesc abilităţi socio-emoţionale în teorie, iar în practică sună simplu: să facem copiii să vină cu drag la şcoală. Consiliul Europei a dezvoltat un manual care se numeşte „Indexul incluziunii educaţionale”, în care oferă o mulţime de indicatori pe care şcoala ar putea să-i aibă în vedere în munca de zi cu zi, de la modul în care să se aranjeze sala, până la modul în care să relaţionezi cu elevii, modul în care profesorii trebuie să relaţioneze cu părinţii, modul în care trebuie să se implice autoritatea locală, până la modul în care se colaborează cu celelalte instituţii – biserică, şcoală, poliţie. Şcolile sunt provocate să amendeze, să evalueze pdi-ul şi să facă unul pe bune. PDI-ul este „Biblia şcolii”, trebuie să identifice nevoile, modul de lucru, ţintele. Dacă acţionăm haotic, iese haos. După refacerea pdi-ului şi aprobarea lui În consiliul de administraţie al şcolii, proiectul oferă şcolilor un grant nerambursabil pentru a pune în practică ceea ce şi-au propus în PDI. Banii sunt gestionaţi de şcoli, fiecare şcoală îşi deschide un cont în baza cererii de finanţare care se depune. În plus, sunt câteva cursuri de formare care sunt disponibile cadrelor didactice, se oferă şi instrumente de lucru serioase (poveşti, filmuleţe, manual pentru profesori, cărţi de activităţi pentru elevi, manual de activităţi pentru învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal) oferite gratuit şcolii. Sunt puse la dispoziţie două cursuri gratuite pentru o parte din staff, unul pe „Educaţie interculturală-educaţie incluzivă”, iar celălalt „Cum să lucrăm cu rromii”. Proiectul nu vizează exclusiv rromii, ci toţi copiii, cu un focus special pe rromi, pentru că toţi copiii trebuie să beneficieze de stimă de sine, identitate, bucuria de a veni la şcoală, colegialitate, absolut toţi. Teoretic se doreşte implementarea pentru 3-4 ani a programului în fiecare şcoală selectată, aceasta înseamnă că odată intrate în program, dacă totul merge bine, şcolile beneficiază de 3-4 ani de finanţare pentru ce au nevoie. Care sunt nevoile şcolilor? Depinde doar de acestea. Unele şcoli au optat pentru investiţii majore în corpul profesoral, altele au investit în zona de lucru între elevi, respectiv programe de mentorat, elevi mai mari care să-i sprijine pe cei mai mici (unde sunt mari tensiuni în şcoală elevii au fost provocaţi să se împrietenească între ei, prin tot felul de activităţi, şi să se ajute la teme). O şcoală a vrut să îşi construiască un spaţiu unde vara copiii să stea în aer liber şi a invitat elevii să facă machete, părinţii au ales cea mai frumoasă machetă şi cu banii din proiect au făcut-o; este vorba despre şcoala din Chitila. Alţii au făcut cluburi de scrimă, cluburi de dans, de actorie, alţii au luat copiii şi i-au dus la teatru, la muzee.

În şcolile unde se derulează acest proiect, a fost redus absenteismul de la 13% la 0. Oamenii au înţeles că trebuie să schimbe ceva. Logic că este un proces, însă lucrurile au funcţionat. Unele şcoli au introdus programe de pregătire pentru evaluarea naţională şi bacalaureat sau pentru cei care au probleme, nu ştiu să scrie şi să citească. Ideea este că trebuie să dai mai mult celui aflat în nevoie. În 2019, programul a mers foarte bine în cele şase şcoli cu rezultate foarte bune, după prezentarea raportului, preşedintele venind să deschidă programul la Şcoala „Ferdinand” din Bucureşti. (LUCIAN DIMITRIU)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: